Inteligența artificială ar putea remodela piața muncii. Care sunt efectele pe termen lung?

Apariția inteligenței artificiale a stârnit rapid îngrijorări legate de pierderea locurilor de muncă în rândul tinerilor și nu numai. Nu e încă clar cât de mare va fi impactul, dar lecțiile din trecut arată că atunci când tehnologia înlocuiește anumite joburi, oamenii afectați pot avea de suferit financiar, nu doar pe moment, ci și pe termen lung.

Într-un raport publicat anul acesta de Goldman Sachs, care analizează evoluțiile tehnologice de-a lungul a patru decenii și urmărește parcursul profesional a peste 20.000 de americani, se arată că persoanele înlocuite de tehnologie au avut pierderi financiare mari, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung, comparativ cu cei care și-au pierdut job-urile în domenii mai stabile.

Același studiu subliniază că persoanele afectate de automatizare își găsesc considerabil mai greu un nou loc de muncă decât lucrătorii disponibilizați din alte domenii, și, chiar și după angajare, câștigă cu circa 3% mai puțin, spre deosebire de alți angajați, unde impactul este aproape zero. Totodată, timp de 10 ani după pierderea jobului din cauza tehnologiei, veniturile acestor lucrători cresc mult mai lent, cu aproape 10 puncte procentuale mai puțin  față de cei care nu și-au pierdut jobul. Practic, după ce își pierd locul de muncă din pricina tehnologiei, multe persoane ajung să accepte poziții mai slab plătite, deoarece abilitățile lor nu mai sunt la fel de căutate, se arată într-un articol realizat de The Wall Street Journal.

În perioade de recesiune economică, efectele sunt și mai dure: cei înlocuiți de automatizare stau cu încă câteva săptămâni în plus fără job și au șanse mai mari să rămână șomeri pe termen lung, arată același raport.

Tinerii absolvenți au intrat, în ultimii ani, pe o piață a muncii mai dificilă, unde se fac mai puține angajări după perioada din pandemie. Din acest motiv, mulți tineri își schimbă direcția profesională și se orientează spre domenii considerate mai stabile și mai puțin expuse automatizării, se arată într-un articol publicat de The Wall Street Journal. Chiar dacă își pierd jobul, impactul asupra veniturilor lor pentru cei cu studii superioare este mult mai mic, în principal pentru că reușesc să se reorienteze mai rapid și mai flexibil.

Utilizarea inteligenței artificiale a crescut semnificativ față de anul trecut și în România. Tot mai mulți români utilizează AI la locul de muncă (de la 31% la 44%), dar și pentru planificare și organizare personală (de la 19% la 30%), conform unui studiu recent realizat de Reveal Market Resources, care arată cât de rapid a fost integrată inteligența artificială în viața de zi cu zi a românilor.

Odată cu extinderea utilizării AI, românii devin tot mai conștienți de posibilele riscuri, iar ponderea celor care au un nivel mare sau foarte mare de încredere în informațiile oferite de AI a scăzut de la 65% în 2025 la 55% în 2026, se arată în cadrul aceluiași studiu.

Și datele Eurostat indică o creștere rapidă a adoptării AI. Tot mai multe companii implementează sau testează instrumente de automatizare și AI. În viitor, asta sugerează că producția poate crește fără ca numărul de angajați să crească în aceeași măsură.

Potrivit McKinsey, o companie globală de consultanță în management, adoptarea extinsă a AI generative ar putea conduce la creșteri semnificative în economia României, cu un impact estimat de 30–50 de miliarde de euro la PIB până în 2040, datorită unor câștiguri importante de productivitate și eficiență în ambele sectoare, public și privat.

Opiniile economiștilor sunt împărțite: unii consideră că inteligența artificială va sprijini angajații și le va crește productivitatea, în timp ce alții cred că, deși va elimina unele locuri de muncă, va duce și la apariția unor joburi noi, potrivit The Wall Street Journal.