Institutul de Statistică își contrazice purtătorul de cuvânt: declararea CNP la recensământ este obligatorie

Institutul Național de Statistică “reiterează faptul că singura abordare corectă este cea prezentată în declarațiile noastre de presă din 21 și 24 octombrie”, contrazicând astfel “interpretările distorsionate” din mass-media ultimelor zile. “Interpretările distorsionate” sunt de fapt afirmațiile purtătorului de cuvânt al Institului Național de Statistică, Vladimir Alexandrescu, care declarase într-o conferință de presă susținută sâmbătă, 22 octombrie, că persoanele care refuză să-și declare codul numeric personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate și fără acesta și nu riscă absolut nicio sancțiune dacă nu îl declară.

Conform Institutului Național de Statistică, “colectarea codului numeric personal în procesul de recenzare este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG nr. 34/2011 pentru modificarea și completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populației și al Locuințelor din România în anul 2011. Astfel, articolul 2, alin. (1) spune: “Persoanele [….] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele și informațiile prevăzute în programul de recensământ. (2) Nerespectarea prevederilor alin.(1) atrage răspunderea contravențională a celor vinovați.”

De asemenea, articolul 12 din OUG 34/2011 precizează: “În vederea asigurării exhaustivității înregistrării persoanelor și a calității datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum și etnia, religia și limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare”.

Articolul 2, alin. (2) din H.G. 1502/2009 privind organizarea și desfășurarea recensământului populației și al locuințelor din România în anul 2011 prevede că “pentru înregistrarea corectă a datelor de identificare a persoanelor, acestea vor prezenta, după caz, pentru cetățenii români actul de identitate, certificatul de naștere în cazul minorilor, iar pentru persoanele de altă cetățenie ori fără cetățenie documente de trecere a frontierei sau documente eliberate de autoritățile române care atestă dreptul de ședere pe teritoriul României”.

Art.6 (1): “Persoanele care efectuează înregistrarea, respectiv recenzorii, precum și cele cu atribuții de îndrumare, coordonare și control au obligația să respecte întocmai prevederile prezentei hotărâri și instrucțiunile specifice aprobate de Comisia centrală pentru recensământul populației și al locuințelor. (2) În îndeplinirea atribuțiilor care le revin pe timpul efectuării recensământului, persoanele prevăzute la alin (1) se bucură de protecția legii, fiind considerate ca îndeplinind funcții ce implică exercițiul autorității de stat”.

DE CE SE COLECTEAZĂ CNP

Potrivit explicației oferite de INS, colectarea CNP prin formularele de recensământ asigură:

– determinarea populației stabile a României;

– determinarea migrației internaționale ca element important al estimărilor intercenzitare a populației României (regulamentul CE nr. 862/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare din domeniul migrației);

– crearea premiselor necesare introducerii/adaptării și generalizării registrelor statistice în consonanță cu practica statelor membre ale UE;

– exhaustivitatea datelor înregistrate și de verificare a calității datelor, astfel încât să se evite omisiunile sau dubla înregistrare;

– facilitatea prelucrării datelor.

DATELE DESPRE ETNIE, RELIGIE, DIZABILITĂȚI SUNT OPȚIONALE

Institutul Național de Statistică precizează și că subiectele cuprinse în formularele de recensământ sunt obligatorii, mai puțin cele opționale, respectiv: etnia, apartenența religioasă, limba maternă, precum și cele legate de dizabilități – ultima secțiune din formularul P. “Prin urmare, informațiile referitoare la ocupație, locul de muncă etc. sunt obligatorii de furnizat și înregistrat pentru toți subiecții recensământului. Aceste informații, după prelucrarea datelor, vor fi utilizate pentru construirea statisticilor privind structura populației pe ocupații și grupe de ocupații, precum și pe activități economice pentru diferite grupe de vârstă, sexe, medii de rezidență etc.”, se afirmă în comunicatul INS.

În procesul de prelucrare al datelor, informațiile sunt ulterior anonimizate, numele și prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligați să păstreze confidențialitatea datelor. Amenzile pe care le riscă recenzorii dacă încalcă această confidențialitate sunt între 2000 – 5000 lei, cu circumstanță agravantă dacă nerespectarea confidențialității are aspecte penale.

În procesul de prelucrare, informațiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic național (în interiorul rețelei VPN criptat). În baza de date ORACLE pe serverul INS nu există niciun fel de corespondență CNP – Nume și prenume. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor și procedurilor legale.

Conform art. 13 din H.G 922/2011, alin. (1), “după terminarea prelucrării și validării datelor, toate chestionarele care conțin date cu caracter personal sunt predate operatorilor economici specializați, în condiții care să asigure confidențialitatea datelor, pentru distrugere.”

Totodată, conform art. 5 din H.G. 922/2011, “declarațiile populației înregistrate la recensământ NU pot fi utilizate în alte scopuri decât cele statistice și nici pentru stabilirea unor drepturi sau obligații”. Așadar, informațiile furnizate de populație vor fi utilizate exclusiv în scop statistic, ele nu vor fi comunicate altor instituții și nu vor putea fi folosite, în nicio situație, de alte instituții (în scopuri de impozitare/taxare fiscală, de îngrădire sau limitare a unor drepturi, de pierdere a cetățeniei etc.)