Insolvențele au crescut cu 43% în prima jumătate a anului. Companiile aflate în dificultate sunt tot mai multe. Care sunt domeniile care intră în zona de risc

Numărul companiilor care au intrat în insolvență în România a crescut cu 43,1% în primele șase luni ale anului, în timp ce procedurile de concordat preventiv s-au dublat, iar falimentele au scăzut cu 42%, potrivit unei analize realizate de INFINEXA. Reprezentanții companiei spun că tendința este mai îngrijorătoare decât arată simpla evoluție a numărului de dosare, deoarece în dificultate ajung firme cu active mai mari și cu un impact economic mult mai important.

Numărul companiilor care au intrat în insolvență în România a ajuns la 303 în primul semestru al anului 2026, în creștere cu 36,9% față de aceeași perioadă din 2025, potrivit radiografiei INFINEXA Insights. Analiza, care nu include microîntreprinderile, arată că insolvențele au crescut cu 43,1%, procedurile de concordat preventiv cu 104%, în timp ce numărul falimentelor a scăzut cu 42%.

Potrivit reprezentanților companiei, schimbarea nu este dată doar de creșterea numărului de proceduri, ci și de dimensiunea firmelor afectate.

„Mai important decât creșterea de 40% a numărului de dosare de insolvență e că valoarea companiilor afectate a crescut și mai mult; vorbim despre firme cu active mai mari și cu mai mulți angajați decât media anilor trecuți. Practic, dificultatea nu doar se extinde, ci se mută spre companii cu greutate reală în economie, iar efectele unei insolvențe la acest nivel se resimt mult dincolo de firma în sine: în lanțul de furnizori, în piața muncii locală, în creditorii implicați”, a declarat Adrian Lotrean, fondator și CEO al INFINEXA.

Analiza arată că valoarea activelor imobilizate ale companiilor intrate în insolvență a crescut cu 216%, de la 1,06 miliarde de lei la 3,35 miliarde de lei. În schimb, firmele care au intrat în faliment au avut active totale de doar 100 de milioane de lei, în scădere cu 47,4% față de primul semestru din 2025. De asemenea, valoarea activelor companiilor aflate în concordat preventiv a scăzut cu 55,6%, de la 3,72 miliarde de lei la 1,65 miliarde de lei.

Potrivit reprezentanților INFINEXA, cele mai multe proceduri colective au fost înregistrate în cinci sectoare economice: comerț, construcții, industrie prelucrătoare, agricultură și transport. Comerțul și construcțiile conduc clasamentul, cu 70, respectiv 64 de companii aflate în proceduri colective, sectoare caracterizate de marje reduse, dependență ridicată de capitalul de lucru și de finanțarea din partea furnizorilor.

Industria prelucrătoare nu se remarcă prin numărul de dosare, însă concentrează cea mai mare valoare a activelor implicate în procedurile colective din primul semestru – 1,66 miliarde de lei. Potrivit analizei, o mare parte din această valoare provine de la un procesator de carne de pasăre aflat în concordat preventiv, care avea active imobilizate de aproape un miliard de lei, afaceri de peste un miliard de lei și aproape 1.850 de angajați.

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine însă din agricultură. Dacă în primul semestru din 2025 sectorul înregistra doar 12 proceduri colective și active de 80 de milioane de lei, în aceeași perioadă din 2026 numărul dosarelor a ajuns la 44, iar valoarea activelor implicate a urcat la 1,24 miliarde de lei.

„Așa cum am arătat anterior, șocurile pe care le-a încasat industria au erodat treptat bilanțurile, care ajung, abia după câteva luni, în fața instanței. Agricultura nu a intrat în criză în 2026, însă abia acum a devenit vizibilă în registrele tribunalelor. Numărul dosarelor nu anunță o criză viitoare, ci confirmă una deja consumată la nivelul fundamentelor financiare”, a explicat Adrian Lotrean.

Raportul atrage atenția și asupra unei probleme legislative care, potrivit autorilor, poate împiedica redresarea companiilor aflate în reorganizare. Reprezentanții INFINEXA susțin că reducerea datoriilor obținută prin reorganizare este tratată fiscal drept venit impozabil, deși nu generează încasări efective pentru companie. În consecință, firmele pot acumula noi obligații fiscale imediat după ieșirea din reorganizare, ceea ce le poate readuce rapid în dificultate.

Potrivit INFINEXA, modificarea acestui mecanism fiscal ar reprezenta o condiție esențială pentru ca reorganizarea judiciară să ofere companiilor o șansă reală de redresare.