Insistența falsului

Chiar dacă operele false de artă sunt depistate la timp și scoase de pe piață, cei care le comercializează nu se lasă cu una, cu două, afirmă experții care luptă împotriva lor.

Se întâmplă să apară același fals de mai multe ori, adus de fiecare dată de alt colecționar câte unui specialist cu rugămintea de a-i confirma autenticitatea. Uneori nici dacă artistul care a creat lucrarea afirmă că e falsă, aceasta nu dispare de pe piață, scrie New York Times.

Unele falsuri ies la iveală în urma unor donații de la persoane bine intenționate care nu și-au dat seama ce sunt, altele ajung la universități ca material de studiu, printre instituțiile de învățământ cu cele mai mari colecții de falsuri de artă numărându-se Harvard sau New York University.  În acest din urmă caz, falsurile sunt oferite ca atare de colecționari, comercianți de artă sau case de licitații. Se organizează chiar și expoziții de falsuri, adunate din rândul celor confiscate de FBI, spre exemplu.

Cele mai multe, afirmă experții, reapar pe piață în căutarea unor cumpărători care nici nu bănuiesc ce li se oferă. Uneori, chiar cumpărătorii păcăliți vând mai departe falsul fără a informa noul proprietar de ceea ce i-au spus specialiștii în materie de lucrări ale unei anumite perioade sau al unui anumit artist, în parte, și din cauză că nu vor să accepte verdictul.