Insecuritățile companiilor de securitate

Puțină lume știe că în București agenții de pază sunt pe locul doi în topul celor mai importante ocupații, mai mulți fiind doar lucrătorii comerciali; cu totul în România lucrează în această industrie peste 100.000 de oameni, angajați în peste 1.600 de companii. Campania anticorupție a autorităților, dar și o serie de schimbări economice sau de natură legislativă cern piața, rezultatul fiind o creștere a tarifelor, o reducere a personalului și o scădere a numărului de companii.

Viața va traversa o perioadă de schimbări, din două cauze. Mulți dintre proprietarii de firme de pază au în prezent probleme cu legea, fapt care va scoate de pe piață o serie de astfel de companii, iar pe de altă parte firmele se vor simți îndemnate să respecte legislația fiscală, lucru pe care până acum unii îl ignorau, de unde și problemele cu legea despre care vorbeam.

În cele din urmă modul de calcul al prețurilor se va schimba, la fel ca și abordarea în privința serviciilor de securitate; dacă până acum era considerat un serviciu ieftin, pe care aproape oricine și-l putea permite, acum prețurile cresc, pentru că nu mai este loc pentru evaziune, iar prețurile mici erau posibile tocmai pentru că nu erau respectate legislația fiscală și cea a muncii“, spune Gabriel Badea, chairman și CEO al Global Security Systems (GSS), care este și președinte al Federației Serviciilor de Securitate.

Și operatorii care au rămas pe piață, dar și clienții, spune Badea, își dau seama că livrarea de servicii de securitate la prețuri nesustenabile induce atât riscuri legale, cât și de calitate a serviciilor oferite. A doua circumstanță la care se referă Badea este salariul minim pe economie, care a crescut în ultimii ani cu 30  – 40%, de la 800 de lei la 1.200 de lei. „Serviciile de securitate merg în general pe salariul minim pe economie, pentru că tarifele practicate nu sunt de natură să suporte o creștere a salariilor. Motivele sunt competiția, piața fragmentată, o serie întreagă de alte cauze. Și atunci vom avea o presiune pe prețuri, pentru creșterea lor, fapt care se vede deja în piață, unde tarifele, după cea mai recentă mărire a salariului minim pe economie, au crescut cu circa 15%. Beneficiarii erau obișnuiți cu servicii ieftine, iar bugetele lor de securitate nu erau gândite pentru creșteri constante și continue. La presiunea furnizorilor probabil că vor răspunde cu o reducere a nivelului de servicii“, spune Badea. Pe de altă parte, reducerea cantitativă nu poate să treacă dincolo de menținerea unor măsuri de securitate care să țină riscul la un nivel acceptabil; clienții trebuie să își păstreze nivelul de securitate în zona acceptabilului, dar fără să depășească bugetele în mod semnificativ.

Cum s-ar putea adapta companiile la noua situație? GSS lucrează de mult timp în sectorul petrolier și a integrat serviciile de pompieri în securitate. Am constatat că există niște sinergii între cele două servicii, pe care le puteam valorifica. Este vorba de un nou model al serviciului integrat, astfel încât la sfârșitul acestui proces să ai un nivel de siguranță pe partea de incendiu, dar și un nivel de risc acceptabil pe partea de securitate, construite cu optimizări care să ducă la reduceri de costuri și la creșterea eficacității serviciilor“. Practic GSS are un management integrat, care administrează ambele servicii; mai mult, pompierul poate contribui la la supravegehre, iar agentul de pază poate asigura o primă intervenție în cazul unui incendiu. Compania a investit într-o platformă digitală care include sistemul de detecție a eventualelor pătrunderi în unitate, dar și sistemul de detecție a incendiilor.

Platfoma ajută la gestionarea forței de reacție, practic sunt perechi de ochi și perechi de brațe suplimentare, care pot acționa, și nu haotic, ci coordonate de respectiva platformă, un soft de management integrat al serviciilor de securitate și împotriva incendiilor. Și agenții de securitate, dar și pompierii au fost dotați cu camere care transmit live de la locul intervenției către dispecerat, iar managerul poate să decidă dacă trebuie să angajeze alte resurse sau ce substanțe trebuie folosite la stingerea incendiilor.“

Cel mai ieftin nu înseamnă cel mai bun.

Între 2013 și 2014 numărul agenților de pază a scăzut cu 29.000, din cauza scăderii bugetelor de securitate și a creșterii prețului forței de muncă. Federația Serviciilor de Securitate reprezintă cam 35% din angajați din cei circa 100.000 din sistem, dar cam 65% din cifra de afaceri totală, pentru că în asociație au intrat firmele mari.

Achizițiile publice de servicii de securitate reprezintă cam 50% din toată piața și se fac, spune Badea, în baza criteriului prețului celui mai mic. „Sunt 1.600 de firme de securitate, pe o piață foarte fragmentată. Există tendința de a reduce prețul la cel mai scăzut nivel posibil, iar scăderile acestea nu mai pot avea loc fără nerespectarea legislației, pe partea de muncă, pe partea de fiscalitate sau pe partea de legislație specifică. Au fost destul de mulți care, din dorința de a câștiga licitații, au mers dincolo de ce se putea face în mod legal. Au existat tot felul de scheme de evaziune: se «înnegreau» banii, de exemplu, adică o firmă care încasa foarte mulți bani își achiziționa niște servicii fictive, de unde scotea bani și plătea angajații din sacoșă, fără să urmeze circuitele financiare normale. Sunt firme mari care au făcut așa, primele trei ca cifră de afaceri din țară sunt în această situație. Foarte mulți proprietari și administratori, de ordinul zecilor, au fost puși sub acuzare“, spune Gabriel Badea.