Ce înseamnă patriotismul economic: să fii importator, să dai de lucru chinezilor și nemților, iar în țară să ai o secretară sau să fii multinațională, să investești aici, să angajezi sute și mii de români, să obții profit și apoi să îl repatriezi?

Am un amic care are cea mai bună afacere din România la ora actuală: cea de importator.

Nu degeaba România este o țară de importuri, la 6 luni importurile au fost de 56 de miliarde de euro, în timp ce exporturile au fost de numai 41 de miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 14 miliarde de euro.

Pentru tot anul 2022, Comisia Națională de Prognoză estimează importuri totale de 123 de miliarde de euro, în timp ce exporturile ar fi de numai 91 de miliarde de euro, rezultând un deficit comercial de 32 de miliarde de euro, cel mai mare din istorie.

În aceste importuri, cu deficitul comercial de rigoare, se regăsește și amicul meu.

De ani de zile, de peste un deceniu, are un business foarte bun, importă anual de milioane de euro, chiar peste 10 milioane de euro pe an, și obține un profit de sute de mii, chiar peste 1 milion de euro pe an.

Și nu are prea mulți salariați, ci dimpotrivă.

Prin importurile lui, de ani de zile dă de lucru chinezilor, germanilor și cine știe de unde mai cumpără produsele.

În țară, există o multinațională care face produsul respectiv, dar îl vinde la un preț mai mare decât îl importă el, așa că nu-i nicio afacere pentru el.

Ca el mai sunt și alții, care au un business bazat pe import și mai puțin pe producție internă.

Așa că banii, valuta, pleacă din țară. Când Isărescu lasă cursul valutar leu/euro să crească, e jale, pentru că plătește mai mult pe import. Așa că în întreabă pe guvernatorul BNR, prin intermediul nostru, de ce nu ține cursul.

La polul opus, amicul meu se declară un mare patriot.

Cel puțin prin retorica lui, care începe și se sfârșește prin faptul că multinaționalele ne fură, că scot profitul din țară, că austriecii, nemții, ungurii (noroc că americanii nu prea au investiții mari în România că și ei ar intra în această categorie) ne-au cumpărat activele pe nimic și că uite ce profit fac acum, că ungurii lui Orban cumpără bucată cu bucată din pământul țării, casă cu casă, conac cu conac, castel cu castel, stradă cu stradă, clădire cu clădire, pădure cu pădure.

Austriecii de la OMV sunt în fruntea listei lui după ce a citit în ZF cât profit fac și ce bani scot din țară prin dividende (OMV Petrom a aprobat la mijlocul acestui an un dividend special de 2,5 mld. lei).

Grupul austriac OMV, prin faptul că deține 51% din acțiunile Petrom, va lua 1,25 mld., adică 250 mil. euro. Dar se uită că 20% din Petrom aparține statului român care, proporțional, va lua dividende de 530 mil. lei, adică 110 milioane euro. Al treilea acționar al Petrom, este reprezentat de Fondurile de Pensii Pilon II, unde au conturi 7,6 milioane de români care vor primi același divident/acțiune ca OMV.

Beneficiar indirect de decizia OMV de a acorda un dividend special este și amicul meu care, dacă își ia salariul de la firmă, are cont de Pilon II. Bineînțeles că, dacă are salariul minim pe economie, cum își pun mulți patroni patrioți, valoarea contului lui Pilon II este minimă.

Dacă cineva, un român patriot, ar vrea să câștige cât câștigă OMV la Petrom atunci ar putea să cumpere liber acțiuni OMV de la Viena și să beneficieze de toate câștigurile pe care le obține grupul austriac din România prin faptul că „scoate banii”, prin contracte de transfer pricing, prin profiturile și dividendele acordate.

Dacă Erste câștigă la BCR atunci oricine poate să cumpere acțiuni Erste de la Bursa de la București, sau să meargă direct la Viena și să beneficieze de aceleași câștiguri pe care le obțin austriecii.

Dar dă mai bine să spui că multinaționalele fură din România iar cei de la București, ca dealtfel toți cei care nu sunt patrioți, sunt niște trădători.

Dacă îl întrebi pe amicul meu de ce nu face el o capacitate de producție în România ca să nu mai importe și să dea de lucru în țară răspunsul este: Tu știi de câți bani am nevoie? Tu știi ce înseamnă să faci producție?

Ideea lui este că nu merită să faci producție în România, costă prea mult, riscurile sunt prea mari, chinezii sunt mai ieftini, plus că salariații români, asta dacă îi găsești, cer tot timpul majorări salariale fără să facă și fără să dea nimic în schimb.

Dacă el nu a făcut producție în România, trăind bine din importuri, bine măcar că au venit străinii, multinaționalele să mai facă ceva producție aici, sau să mai cumpere „pe nimic” capacități industriale pe care să le retehnologizeze și să facă producție.

Numai prin importuri, cum face amicul meu de peste un deceniu, nu poți să ai producție internă, fie ea și a multinaționalelor, nu poți să dai de lucru la 2-3 milioane de români, nu poți să stai pe picioare.

El, ca mulți alți oameni de afaceri români, antreprenori, investitori, după ce au făcut bani (și bine că au făcut) foarte rar îi bagă ulterior în economie, într-o activitate productivă, ci merg mai mult pe investiții financiare.

În cazul lui, cumpără titluri de stat, cel mai bun, cel mai rentabil și cel mai sigur plasament.

El face exact ceea ce fac și băncile, adică împrumută statul.

Atunci când dobânzile la titluri de stat și la depozite erau mici, de ce dobânzile sunt așa mici? Isărescu își bate joc de români, adică băncile străine dau dobânzi mici ca apoi să dea credite cu dobânzi mari. Și astfel, apoi să scoată banii din țară.

Acum, când dobânzile au crescut, iar dobânzile la titlurile de stat au crescut și mai mult, de ce se împrumută România cel mai scump din Europa? Că, de fapt, le dăm bani străinilor prin aceste dobânzi mari.

Dar uită că el este printre beneficiarii acestor dobânzi mari, prin faptul că investește în titluri de stat, la fel ca oricare altă bancă sau oricare alt investitor din țară sau din afară.

Patriotismul economic este bun, dar mai trebuie să fie susținut și prin investiții, nu numai prin retorică. E plină politica românească de patrioți politici și economici, dar care, dacă se dau jos dintr-un Logan, nu e bine, nu sunt respectați, nu au cum să fie votați.

Ani de zile multe active din Transilvania s-au degradat pentru că nu le-a luat nimeni să le refacă, nici statul român, și nici investitorii români.

Acum, când statul ungar, direct, prin fondul lui de investiții sau indirect, prin companii ungare, investește în active din România, nu e bine, că ne cumpără și ne fură țara.

Bine că vine cineva să mai investească aici, pentru că altfel cad casele peste noi.

Dacă vă uitați pe site-ul Casei de Licitație Artmark găsiți sute de obiective în țară – castele, conace, terenuri, care abia așteaptă să fie cumpărate de cineva și refăcute, indiferent de naționalitate

Înainte ca cineva să scoată bani din țară, mai întâi trebuie să investească, mai întâi trebuie să dea de lucru la nivel local, mai întâi trebuie să facă ceva profitabil din care să poată să scoată bani.

Dacă noi, dacă cineva nu a fost în stare să țină celebrul Club Dinamo în Liga I și să-l facă să se bată pentru campionat, bine măcar că Viktor Orban și guvernul ungar au investit în stadionul lui Sepsi de la Sfântu Gheorghe, și în echipă, ridicând astfel nivelul campionatului.

La Dinamo, în mijlocul Bucureștiului, nici acum nu a fost nimeni în stare să facă un stadion, măcar ca la Sepsi.

Așa că, într-un final, cine este mai valoros pentru economia românească, pentru businessul de aici? Unul care importă de ani de zile și care dă de lucru chinezilor și nemților sau unul, fie el austriac, fie el ungur, care bagă bani aici, încercând să facă un business din care apoi să facă profit pe care, ulterior, să-l scoată dacă vrea?