Ce înseamnă economie de război: Rusia uimește prin creștere economică, investițiile militare urcă amețitor, iar fabricile funcționează la capacitate maximă. Însă deficitul de muncitori a explodat, oul s-a scumpit cu 40% într-un an, iar nașterile s-au prăbușit. La fel și rezervele financiare

În comparație cu economia zonei euro, cea a Rusiei zboară. Inima economică a Europei ar trebui să crească cu doar 0,9% anul acesta, în timp ce PIB-ul rusesc, care funcționează în condiții de război și sub sancțiuni occidentale, este așteptat să urce cu 2,6%, potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internațional. Cheia succesului rusesc sunt investiții masive în industria de război. Acum, în Rusia toate drumurile duc spre război. Dar și spre un viitor nesigur.

În comparație cu economia zonei euro, cea a Rusiei zboară. Inima economică a Europei ar trebui să crească cu doar 0,9% anul acesta, în timp ce PIB-ul rusesc, care funcționează în condiții de război și sub sancțiuni occidentale, este așteptat să urce cu 2,6%, potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internațional. Cheia succesului rusesc sunt investiții masive în industria de război. Acum, în Rusia toate drumurile duc spre război. Dar și spre un viitor nesigur.

Pentru unii analiști, vi­te­za cu care economia rusă zboară este un semn că sancțiunile occidentale nu sunt eficiente în a tăia resur­sele economice și pen­tru răz­boi ale Rusiei cât timp aceasta continuă să atace Ucraina. Investi­țiile din partea statului au efectul de a stimula creșterea economică.

De aceea în criza economică globală câțiva economiști au atacat măsurile de austeritate implementate de guvernele europene și reco­mandate de instituțiile financiare internațio­nale, cerând în schimb investiții. Cu ele se creează și o bază pentru dezvoltare viitoare. Însă Rusia nu investește în economia civilă ci în cea de război. Economia crește, însă resurse prețioase cu care altfel s-ar fi putut moderniza o economie bazată pe exportul de petrol și gaze se duc pe producția de arme.

În paralel, activele care pot fi convertite ușor în bani din fondul pentru zile negre al Rusiei s-au înjumătățit la 56,5 miliarde de dolari de la începutul războiului pornit contra Ucrainei și până la sfârșitul anului trecut, po­trivit Bloomberg, care citează date ale minis­terului de finanțe rus. Activele totale au scăzut cu 12%. O parte semnificativă din resursele fondului este înțepenită în acțiuni rusești și în investiții în infrastructură, active nelichide, care nu sunt de folos dacă statul are nevoie de bani. Aceste lucruri înseamnă că rezistența finan­ciară a Rusiei va fi în pericol dacă prețurile petro­lului ignoră tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și scad.

Ministerul rus de finanțe a explicat că a vândut toate activele denominate în euro din fondul de rezervă pentru a acoperi deficitul bugetar din 2023. Și dedolarizarea, începută mai din vreme de teamă că guvernul SUA își va folosi moneda ca pe o armă financiară, a fost dusă până la capăt. Astfel, fondul pentru zile negre mai are doar ruble, yuani și aur. Fondul de rezervă a fost creat în 2008. Ce s-a construit în 14 ani s-a năruit pe jumătate în doi ani de război. Cheltuielile militare, cu apărarea și se­cu­ritatea se îndreaptă spre 40% din cheltuielile bugetare și sunt așteptate să urce cu 70% anul acesta, notează France 24.

Bugetul de stat este pe deficit. Nu este unul mare, conform datelor oficiale, ci de doar 2% din PIB, de invidiat în zona euro și în UE. Dar el este ținut în frâu de forțe nesănătoase, cum sunt deprecierea rublei și inflația. Rubla mai slabă ajută Rusia la îngustarea deficitului buge­tar prin umflarea veniturilor încasate de guvern din exporturile de petrol când acestea sunt convertite în moneda locală, după cum explică Bloomberg. Dar veniturile din exportul de energie s-au prăbușit cu 24% anul trecut, semn că sancțiunile occidentale au efect. Scăderea a fost mai mare pe parcursul anului, ajungând și la 50%. Dar nu degeaba Rusia a devenit cel mai mare furnizor de țiței al Chinei. Moscova a ajuns să își exporte aproape tot petrolul către China și India, arată guvernul rus. De aceea, unii analiști spun că Rusia a ajuns vasalul economic al Beijingului. În schimb, au crescut cu 25% veniturile care nu au legătură cu petrolul și cu gazele naturale.

Un fost oficial al băncii centrale ruse a explicat pentru France 24 că o treime din creșterea economică se datorează cheltuielilor militare. Acest lucru produce transformări în economie, care devine dependentă de industria și serviciile de război. De asemenea, pentru că Rusia este izolată de o bună parte din comerțul internațional, crește și dependența de petrol. Toate acestea au un cost social mare.

Inflația este puternică. Spre exemplu, oul a devenit simbolul scumpirilor, prețurile cres­când cu peste 40% într-un an. Experții citați de presa rusească atribuie scumpirile majorării costurilor cu nutrețul și cu produsele veterinare pentru găini, o consecință indirectă a sancțiu­nilor vestice. Varza este cu aproape 80% mai scumpă. Dobânda de referință este la 16%. Economia de război înseamnă, pe lângă creș­terea cheltuielilor militare, și creșterea utilizării capacității industriale.

În Rusia, aceasta a atins anul trecut maximul istoric. Evoluția este limitată de ceea ce începe să devină o penurie de forță de muncă. În consecință, fabricile caută cu disperare muncitori, iar salariile cresc. Firmele fără putere financiară pierd. Ziarul Izvestia scrie de un deficit de muncitori de 4,8 milioane în 2023.

Este rezultatul migrației, rușii care se tem că vor fi luați în armată pentru a fi duși pe front mutându-se unde nu pot fi găsiți ușor, și al unei crize demografice. De fapt, Rusia se confruntă cu una din cele mai grave crize demografice din istoria recentă în sensul că din cauza nesiguranței economice și politice numărul de nașteri se prăbușește. Rusia avea o mare problemă demografică și înainte de război. Invazia a agravat-o. Acum, în Rusia toate drumurile duc spre război, și spre un viitor nesigur.