Home Actualitate INS:România avea la finele anului 2023...
Actualitate

INS:România avea la finele anului 2023 un număr de 3,97 milioane de persoane sărace, cu o rată de 21,1%, printre cele mai ridicate din UE. Aproape 1 din 5 români a fost afectat de deprivare materială și socială severă

România avea la finele anului  2023 un număr de 3,97 milioane de persoane sărace, iar rata sărăciei relative a fost de 21,1%, în scădere cu numai 0,1 puncte procentuale față de anul precedent, acesta fiind al treilea cel mai ridicat…

România avea la finele anului  2023 un număr de 3,97 milioane de persoane sărace, iar rata sărăciei relative a fost de 21,1%, în scădere cu numai 0,1 puncte procentuale față de anul precedent, acesta fiind al treilea cel mai ridicat nivel din UE, după Estonia și Letonia, arată datele INS.

Aproape 1 din 5 (19,8%) români a fost afectată de deprivare materială și socială severă.

Rata sărăciei relative (AROP) este estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei.

Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a întâlnit în rândul persoanelor de 0-17 ani (29,6%) și a celor de 18-24 ani (24%).

Rata sărăciei persoanelor care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți a fost 25,1% în anul 2023, mai mare cu 9,1 puncte procentuale, decât cea a  persoanelor care trăiesc în gospodării fără minori și tineri dependenți.

Dacă în anul 2023 nu s-ar fi plătit pensiile și celelalte transferuri sociale, aproape jumătate din populație (47,1%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative și în mod evident situația s-ar fi înrăutățit în cazul persoanelor vârstnice (de  65 de ani și peste) care, într-o proporție de 86,6%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă (60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent). Aceeași situație s-ar fi înregistrat și la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporție mai redusă, de 49,4%.

Lipsa acută a resurselor financiare face ca unele persoane să nu își poată permite deținerea unor bunuri, efectuarea unor plăți sau consumul unor produse care, în stadiul actual de dezvoltare economico-socială, reprezintă un minimum de elemente necesare unui trai decent.

Rata de deprivare materială și socială severă a fost de 19,8%, în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2022. Circa 3,73 milioane persoane intră în categoria celor afectate de deprivare materială și socială severă, din care 44,9% bărbați și 55,1% femei.

Deprivarea materială și socială severă afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă și veniturile gospodăriei. În anul 2023, incidența deprivării materiale și sociale severe este mai ridicată în principal la persoanele vârstnice de 65 de ani și peste (23,7%) și la persoanele în vârstă de până la 18 ani (22,6%).

În ceea ce privește riscul de sărăcie sau excluziune socială (AROPE), rata a fost de 32% în anul 2023, corespunzătoare unui număr de 6 milioane persoane.

Față de anul 2022, se constată o descreștere a valorii indicatorului, cu 2,4 puncte procentuale, reprezentând o scădere cu 492.000 persoane.

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială afectează mai mult femeile decât bărbații (33,1% dintre femei și 30,9% dintre bărbați).

Vârsta joacă un rol important, riscul de sărăcie fiind mai mare la persoanele de 0-17 ani (39%) și la tinerii în vârstă de 18-24 ani (31,1%) și mai scăzut la persoanele de 25-49 ani (28,8%).  

Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste care se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială a fost de 32,3%.

În anul 2023, din totalul persoanelor ocupate în vârstă de 18 ani și peste, 22,8% s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 38,9% din totalul persoanelor neocupate, din aceeași categorie de vârstă.

Persoanele care trăiau în gospodării fără minori și tineri de 18-24 ani dependenți au un risc mai mic de sărăcie sau excluziune socială (29,4%), în comparație cu persoanele care trăiau în gospodării cu minori și tineri de 18-24 ani dependenți (34,2%).

Riscul de sărăcie sau excluziune socială este inegal distribuit și în profil regional. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (45,3%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (40,5%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea  București-Ilfov (12,3%).

Din cele 6 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 3,97 milioane persoane se aflau în risc de sărăcie.

DIn total, aproximativ 358.000  mii persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: cu alte cuvinte, erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună