ING avertizează: 42% din fraudele raportate în prima jumătate a anului 2026 sunt înșelătorii telefonice, în care escrocii se dau drept bancă, poliție sau alte instituții

Înșelătoriile telefonice în care escrocii se dau drept bancă, poliție sau alte instituții se află pe primul loc în topul fraudelor, în prima jumătate a acestui an, cu o pondere de 42% în totalul incidentelor raportate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), în timp ce 14% au fost fraude de tip phishing și 13% au fost fraude prin SMS (smishing).

ING Bank a organizat marți, alături de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română și Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, o nouă ediție a ING SAFE Talks, întâlnire dedicată informării publicului cu privire la cele mai recente metode de fraudă digitală.

La nivel național, în prima jumătate a anului 2026, la nivelul tuturor structurilor de investigații criminale din cadrul Poliției Române (care au în competență investigarea infracțiunilor informatice și împotriva sistemelor informatice) au fost înregistrate aproximativ 15.000 de dosare penale. La finalul lunii iunie, la nivel național, rămăseseră în curs de soluționare aproximativ 72.000 de dosare. La 1 ianuarie 2026, existau înregistrate un număr de 67.000 de dosare, potrivit reprezentanților Direcției de Investigații Criminale, Poliția Română.

„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. În continuare noi ca utilizatori trebuie să fim atenți la trei elemente pe care le putem identifica în fiecare tentativă de fraudă – emoția, urgența, urmată de solicitarea de date.”, a spus  Mihai Rotariu, manager Direcția Comunicare, Marketing și Media în cadrul DNSC.

În cadrul evenimentului ING SAFE Talks au fost discutate cele mai noi scheme de fraudă digitală, cum reacționează românii de peste 50 de ani și seniorii la fraude și au fost lansate noi funcționalități din ecosistemul ING SAFE, dedicate prevenirii fraudelor.

Potrivit primului studiu național privind fraudele financiare online în rândul persoanelor de peste 50 de ani, peste 6 din 10 persoane spun că au experimentat cel puțin un tip de fraudă cibernetică, în timp ce doar 37% declară că nu s-au confruntat niciodată cu o astfel de situație.  

Datele arată că românii cu vârstă mai mare de 50 de ani cunosc în medie 7 dintre cele 13 tipuri de fraude analizate în cadrul studiului național: 66% dintre respondenți spun că au auzit de mesajele sau apelurile false care par să provină de la bancă sau alte instituții (spoofing și metode de impersonare), acestea fiind cea mai cunoscută metodă de fraudă analizată în studiu.

Phising-ul, adică trimiterea linkurilor suspecte către site-uri false care imită platforme oficiale, ocupă poziția a doua (63%), iar la mică distanță se află ofertele pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici și mesajele sau e-mailurile care solicită parole, date personale ori actualizarea contului (61%). Mai mult de jumătate dintre respondenți spun că au auzit de cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok (57%), precum și de investițiile false și promisiunile financiare nerealiste (56%).

Potrivit studiului, majoritatea persoanelor de peste 50 de ani aleg să reacționeze atunci când se confruntă cu o tentativă de fraudă. Aproape șapte din zece respondenți (69%) spun că au apelat la Poliție sau alte autorități, iar 47% au blocat contactul de la care au primit mesajul. În același timp, peste o treime (36%) au verificat informațiile înainte de a reacționa și unul din cinci (19%) a ales să ignore mesajul.

Doar 11% dintre respondenți recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a contactat banca pentru verificări.