Infrastructură pentru inovație

Într-o eră digitală în continuă evoluție, inovația a devenit cuvântul de ordine în industria de IT&C. Mai mulți lideri ai industriei au vorbit în cadrul evenimentului ZF High-Tech Innovation Summit 2023, care a avut loc la finalul lunii septembrie, despre cum poate sectorul tech din România să evolueze, cum poT fi susținutE inovarea și inovația, dar și ce ar trebuie să facă România pentru ca industria de tehnologie locală să ajungă să genereze 10% din PIB-ul țării în 2025. Ce au propus?

În ziua de azi, tot ce este legat de inovație, de tehnologie, este legat de conectivitate. Dincolo de conectivitate se află infrastructura. Din punctul nostru de vedere, infrastructura reprezintă pilonul care devine un facilitator în acest lanț trofic sau ecosistem al tehnologiei și inovației. Iar în zona de inovație, acest facilitator este mai mult decât atât, este un pilon fundamental pe care se bazează operatorii și, implicit, ulterior conectivitatea și tehnologia care prinde viață. Este nevoie de upgrade-uri relevante și de inovație în ceea ce privește infrastructura pentru a putea continua drumul spre inovație”, consideră Ionel Crăciun, business development manager CEE la Vantage Towers, prezent în cadrul conferinței ZF High-Tech Innovation Summit 2023. Care sunt polii inovației din România?, ediția a cincea.

5G-ul românesc, departe de media europeană

La capitolul conectivitate, tehnologia 5G, care permite conectarea unui număr uriaș de device-uri și echipamente IT, inclusiv industriale, este încă la început în România, iar o dezvoltare mai rapidă a acestei infrastructuri poate avea loc doar prin parteneriat între mediul public și cel privat, este de părere Nicolae Vîlceanu, network director în cadrul Vodafone România. „Coloana vertebrală a inovației și a societății digitale este conectivitatea. Și 5G este răspunsul potrivit pentru a aduce conectivitatea mai departe. Unde suntem noi, ca țară? Suntem la începuturi comparativ cu Europa. De ce? Dintr-un milion de motive, dintre care acum o parte dintre ele și-au găsit răspunsul și rezolvarea – iar pentru o parte dintre ele în continuare ne preocupă identificarea unui răspuns. Unde o să fim? Cred că tradițional România s-a dezvoltat foarte rapid în raport cu societățile din partea de vest a Europei și acum avem mai multe ingrediente care să ne poziționeze mai bine. De ce am avea nevoie să ducem povestea asta mai departe? Am avea nevoie de un parteneriat public-privat care să ne ofere un cadru potrivit pentru a ne dezvolta. Am avea nevoie de un partener public care să ne ajute să investim fondurile acolo unde ele fac o diferență pentru utilizatorul final și nu neapărat în lucruri care n-au un efect imediat”, a subliniat el.

Despre investiții a vorbit la rândul său Ionel Crăciun, spunând că infrastructura de comunicații din România se află la un nivel destul de bun în prezent, însă pentru a putea susține în continuare traficul și adopția de dispozitive inteligente/smart aceasta are nevoie de investiții – care vor fi realizate odată cu extinderea rețelei 5G. „Infrastructura are nevoie de upgrade-uri și acestea vor apărea odată cu implementarea tehnologiei 5G, lucru care este deja un plan concret, nu mai este o promisiune sau o dorință. Presiunea vine însă din dorința de a fi eficient, iar statisticile vorbesc de la sine: traficul de date, în special influențat de partea de video, a ajuns la cote ridicate, iar acest fapt pune presiune pe operatorii mobili să-și upgradeze rețelele, să-și crească prezența din punctul de vedere al operațiunilor”, a explicat Ionel Crăciun.

Vorbind tot pe marginea tehnologiei 5G, Dragoș Rebegea, country manager România, head of sales România & Moldova, Ericsson, consideră că drumul spre „inovație” devine din ce în ce mai scurt având în vedere că rata de adopție a smartphone-urilor cu această tehnologie se dublează de la un an la altul. „Unde ne aflăm noi? România a început extrem de bine în urmă cu patru ani, a fost probabil printre primele 10 țări din Europa care au lansat servicii 5G. Conform ultimelor cifre publicate de ANCOM, la sfârșitul anului trecut erau 720.000 de utilizatori 5G, reprezintă aproximativ 4% din totalul utilizatorilor de comunicații mobile. Cum stăm față de ceilalți? Depinde la ce ne raportăm. Dacă ne raportăm la cei din prima linie, America de Nord, penetrarea abonamentelor 5G acolo este de 40%, noi avem aproape 4%. Dacă ne raportăm la Europa de Vest, aproximativ 18% dintre abonamente sunt 5G. Dacă ne raportăm la Europa Centrală și de Est, stăm mai bine – din statisticile noastre reiese că acolo penetrarea 5G este undeva la 1%, iar noi avem 4%. Există și un revers al medaliei: ne-am grăbit să lansăm aceste servicii cu o tehnologie care poate fi numită 4G plus. Peste 80% dintre operatorii mobili din lume nu diferențiază în abonamente 5G de 4G. Aproape 50% dintre utilizatorii de telefoane mobile din România au telefoane capabile de 5G. Din 2021 a crescut de trei ori penetrarea utilizatorilor de servicii 5G.”

El a explicat că până când tehnologia 5G nu va penetra mai puternic și zona industrială nu îi vom afla adevărata valoare. „Am început cu ceva simplu, evolutiv, care a fost mai ușor de implementat de către operatori și poate mai ușor de digerat de consumatori. Nu este suficient, pentru ca această tehnologie de conectivitate să fie un facilitator pentru inovare și să adreseze dincolo de voce și date, trebuie să mergem cu 5G în zona industrială, în zona de internet of things, de connected devices și să putem oferi diverselor verticale acea platformă de conectivitate care să ducă la acea digitalizare pe care ne-o dorim cu toții, fie că este vorba de digitalizarea vamei, a serviciilor publice, a administrației publice locale, a proceselor interne ale unei companii. Este nevoie de o schimbare de ritm.”

Parteneriatele, o soluție

Pe de altă parte, Nicolae Vîlceanu a menționat că pentru a avea inovație continuă este nevoie de parteneriate și între companiile private din diferite domenii – pentru a putea crea proiecte, soluții și produse inovatoare care să vină și să îmbunătățească activitățile din diferite industrii. „Colaborarea dintre companiile private este un factor important în inovare, educația este iar un factor important, mediul academic joacă un rol important – iar asta am observat de curând, când ne-am alăturat Universității Politehnica într-un parteneriat și am deschis Vodafone Innovation Hub – am descoperit cu surprindere apetitul pentru inovație și pentru abordarea diferită a problemelor pe care le avem astăzi în societate. Colaborarea dintre toate aceste elemente poate schimba radical modul în care abordăm lucrurile. Punându-ne eforturile și energia împreună, putem să atingem un nivel diferit în a crea un ecosistem favorabil inovației. Parteneriatul cu companii care au un nume și o tradiție importantă și cu alți provideri de echipamente de telefonie mobilă cred că va aduce lucruri benefice, pentru că colaborarea poate să facă diferența – nu este despre noi și ceilalți, este despre noi toți împreună”, consideră Vîlceanu.

El a explicat că tehnologia 5G permite abordarea „network as a platform” – adică rețeaua 5G poate oferi o platformă extinsă pe care pot fi construite o varietate de servicii și aplicații. „Și am două exemple, unul dintre ele e legat de ce zicea un prieten și anume faptul că dronele în viitor o să fie precum telefoanele, o să avem drone peste tot, așa cum astăzi avem telefoane în buzunar o să fie drone peste tot. Ca o dronă să-și găsească singură drumul unde are de mers, trebuie să se ghideze și ghidajul se va face prin 5G. Dacă rețeaua i-ar spune: «Hei, aici este un concert și poate n-ar fi chiar safe să treci pe deasupra pentru că așa îți impun reglementările aeriene», drona poate să ocolească în mod inteligent vorbind cu rețeaua și citind în rețea că acolo sunt zeci de mii de oameni care participă la un concert. Iar o altă aplicație este legată de un API care comunică între telefon și rețea starea bateriei și rețeaua poate să-și adapteze modul în care interacționează cu respectivul telefon astfel încât device-ul să ajungă la îndeplinirea taskului pe care îl are cu bateria disponibilă, deci practic se adaptează canalul de comunicație în mod dinamic. Aplicațiile vor fi multe și așa cum nimeni nu se gândea că o să se inventeze poșta electronică și nimeni nu i-a întrebat pe angajații tradiționali din poștă dacă sunt de acord cu inventarea poștei electronice, așa o să se întâmple cu ecosistemul pe care îl va aduce 5G-ul și posibilitățile lui.”

Și Mihai Filip, CEO al companiei specializate în dezvoltarea software Oves Enterprise din Cluj-Napoca, consideră că pentru a inova și a crea un cadru corespunzător pentru inovație este necesară colaborarea între toți actorii activi în economie – atât cei din mediul privat cât și public. „Cred că este un mix între cele trei – multinaționale, start-up-uri și universități: trebuie să ne uităm și la start-up-uri, ele fac foarte multă inovație și crește foarte mult acest sector, universitățile merg și ele tot mai mult spre inovație, produse inovative, cercetare, dar și companiile mari dau un boost acestui sector de inovație, deci cred că este un mix. Și cred că viitorul este în zona de inovație. Software-ul, outsourcingul cum îl știm noi, va muri în următorii ani, astfel că toată lumea face o trecere în zona de produs, de inovație”, a spus în cadrul conferinței Mihai Filip.

Deci, pentru a inova este nevoie de un cumul de factori și elemente care să comunice și să colaboreze, pentru a putea genera noi idei. Însă nu lipsa unor idei noi face ca inovația să nu existe, a transmis Florin Ilie, deputy CEO, head of wholesale banking al ING România. El este de părere că a fi inovator înseamnă să poți face lucrurile mai bine decât le făceai „ieri” și să reușești să fii constant în a-ți îmbunătăți execuția și tehnica. „Nu contează ce intenții sau idei ai și nici cât de bune sunt ele, contează execuția și cum le pui în practică. Trebuie să fim conștienți că în ziua de azi orice idee ne vine, i-a mai venit cuiva înainte și este greu să ai tu o idee unică. Iar asta înseamnă că nimeni nu este mai deștept decât altul, ceea ce este un lucru bun, pentru că asta înseamnă că nu trebuie să ne descurajăm niciunul dintre noi. Nu asta este problema în inovație, că nu avem idei noi, ci execuția, capacitatea de a duce la bun sfârșit, de a duce la final ceea ce ai început și capacitatea de a face bine și a putea să întreții ceea ce ai creat. Să fii inovator înseamnă să faci lucrul pe care îl făceai și ieri dar puțin altfel, înseamnă excelență în operațiuni, a face lucrurile bine și constant”, a explicat Florin Ilie în cadrul conferinței.

Potențialul României

România are în prezent peste 200.000 de programatori, ingineri și talente în industria de IT&C, oameni care aduc în România, pe lângă progres economic și inovație tehnică, peste 7% din PIB-ul țării. Iar acești oameni sunt unul dintre vectorii de creștere ai României și ai economiei românești, a punctat Bogdan Putinică, country manager, Microsoft România & Republica Moldova, prezent și el în cadrul conferinței. „Noi vorbim despre inovație în general, ca o unealtă pe care o punem în slujba companiilor, în slujba societății, pentru a evolua, pentru a crește potențialul economic. Vorbim de cercetare, dezvoltare, inovație și utilizarea corectă și sănătoasă a capitalului uman românesc – care reprezintă un potențial enorm pentru români, iar acești 7-8% din PIB sunt generați de o industrie care crește de câteva ori mai repede decât media economiei țării. O parte din viitorul acestei țări începe și continuă cu această industrie de IT&C. Sigur că ar trebui să facem tot ce putem pentru a alinia politicile macro la realitățile din economie. Nu întotdeauna ne iese asta, dar cu asta ne jucăm, cu o industrie care în 2025 are o șansă foarte clară sau avea o șansă foarte clară (înainte de ca guvernul să renunțe la facilitățile fiscale acordate programatorilor din România – n.red.), să sperăm că o menține, pentru a ajunge la 10% din PIB”, a explicat Bogdan Putinică.

El a subliniat și faptul că educația este una dintre provocările cu care se confruntă în prezent România. „Avem nevoie de educație pentru că este important felul în care punem tehnologia și inovația la lucru, pentru că transformarea digitală nu înseamnă să cumperi un laptop și o imprimantă. Consider că avem aproape tot ce ne trebuie pentru a pune lucrurile la treabă. De ce? Pentru că există o corelație directă între progresul tehnologic și bunăstarea cetățenilor. Este vorba doar de a pune măna și de a face, iar parteneriatul public-privat este important atunci când vorbim despre inovație.”

De asemenea, România are mare potențial de dezvoltare și în ceea ce privește inteligența artificială (AI – artificial intelligence). „Apariția inteligenței artificiale nu s-a întâmplat în 2023, ea începe în anii 1953, cu primele prototipuri matematice, aproape științifice de AI, dar acum în 2023 vorbim de o democratizare a acestui tip de tehnologie și de transformarea ei în ceva util. În prezent, AI este printre noi și are caracter practic și pragmatic. Putem să o folosim la ceva. Și sigur, cazurile prezente de utilizare a AI trebuie privite cu realism pentru că ele prezintă un progres. Interesul pentru AI este enorm la nivel mondial. Aproape 100% dintre companii consideră AI-ul important pentru drumul lor economic și aproximativ 80% dintre companii utilizează într-un fel sau altul AI-ul în procesele lor deja. În concluzie, AI-ul ne va ajuta să ne facem treaba mai bine, mai eficient și cu mai mult impact”, a mai spus Bogdan Putinică.