Inflație de 35%, economie în picaj și dobânzi de peste 20%: o „furtună perfectă“ se îndreaptă spre Republica Moldova în timp ce incertitudinile se acumulează, iar protestele se înmulțesc

Inflația din Republica Moldova acce­lerează spre 35%, în timp ce econo­mia dă semne de paralizie. Opoziția, în frunte cu un partid prorus, ia cu asalt capitala Chișinău într-o serie de proteste antiguvernamentale și contra factu­rilor uriașe la energie.

Este ceea ce unii analiști au descris a fi capcana gazelor ruse în care se zbate unul dintre cele mai sărace state europene, dar și prețul plătit de moldoveni pentru indepen­dența față de Rusia.

PIB-ul Republicii Moldova s-a compri­mat cu 1,3% în al doilea trimestru, față de de primul, când a scăzut cu peste 6%. Rata de inflație anualizată a accelerat de la 33,6% în iulie la 34,3% în august.

În timp ce riscul de recesiune însoțită de inflație puternică este mare în tot restul Europei, în țara cu nici 3 milioane de locui­tori acest pericol devine o realitate brutală.

Criza costului vieții este un efect al răz­boiului economic dintre Rusia și Occident sim­­țit de toți europeni, dar în Moldova este mult amplificat. Acesta este rezultatul multi­ple­lor vulnerabilități din economie, iar slăbi­ciu­nile pot fi folosite ușor ca leviere politice.

Inflația este alimentată în principal de creș­terea prețurilor electricității și gazelor, însă mâncarea se scumpește încă de anul tre­cut, când prețurile gazelor naturale nu repre­zentau un șoc puternic pentru economii, adică înainte de invazia rusă din Ucraina.

În august, alimentele erau cu aproape 40% mai scum­pe de­cât în urmă cu un an. Do­bân­da de politică mo­neta­ră, reperul pen­tru prețu­rile creditării, este de 21,5%. Sunt nu­mere mari, de ne­con­ceput în UE, ce arată cât de mare a a­juns costul vieții în contextul conflictului ruso-ucrainean unde UE și Occidentul, către care Mol­dova tinde, încearcă să descura­jeze Rusia.

Economia moldovenească este prepon­derent agricolă, iar sectorul este așteptat să se prăbușească cu aproape 20% anul acesta din cauza celei mai severe secete din ultima jumă­tate de mileniu. Aproape un sfert din PIB-ul moldovenesc este produs de agricultură, unde situația este înrăutățită și de geopolitică. În pri­măvară, Chișinăul și Kievul au aplicat pentru statutul de membru al UE. Ca urmare, Rusia a blocat complet importurile de fructe din Moldova în condițiile în care 95% din exporturile moldovenești de mere și struguri se duceau pe piața rusă, notează FreshPlaza, care atenționează că acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru guvernul pro-european și pentru întreaga Uniune.

Dacă nu sunt ajutați, fermierii moldoveni vor trage înapoi spre Rusia. Ei pot repezenta o veriga slabă cu toate că două treimi din ex­porturile totale ale Moldovei se duc în UE. Par­lamentul European a votat în iulie du­blarea cotelor de import de produse agricole din Mol­dova, un pas în efortul de libe­rali­za­re a importurilor din această țară.

Situația din sectorul agri­c­ol este cu atât mai gravă cu cât Moldova este una dintre re­gi­unile Europei unde con­dițiile pentru viața plan­telor se în­răutățește cel mai mult din cauza schimbă­rilor climatice, potrivit unei ana­lize a Co­misiei Europene.

O altă vulnerabilitate a e­co­no­miei este dependența ener­ge­tică de străinătate. Importurile din sec­torul e­ner­getic au fost în trimestrul doi unul din prin­cipalele motoare ale creșterii de 50% a defi­citului de cont curent al țării în tri­mestrul II.

Deși a primit anul trecut pentru prima dată gaze din România și Polonia, cantitățile sunt mici și Moldova a rămas dependentă de gazele importate din Rusia și din motive con­tractuale, ce țin de datorii către Gazprom, dar și geopolitică, ar putea rămâne fără ele de la

1 octombrie. De asemenea, Moldova își im­por­tă o mare parte din electricitatea consu­ma­tă din regiunea separatistă Transnistria, unde o uria­șă termocentrală produce energie arzând gaze rusești. Prin urmare, nimic nu-i poate asigura deocamdată pe moldoveni că la iarnă nu vor rămâne în frig și pe întuneric.

Și pe deasupra plătesc scump pentru a­ces­te incertitudini. În intervalul aprilie-sep­tem­brie, tariful gazelor pentru populație s-a dublat, ajungând la 1,68 de euro metrul cub, potrivit Deutsche Welle. Spre comparație, con­sumatorii din România achită aproxi­ma­tiv 0,60 de euro pentru un metru cub de gaze.

Că Moldova este o economie cu vulnerabilități mari o arată și sezonalitatea exporturilor. Anul acesta, exporturile totale au fluctuat semnificativ, prăbușindu-se cu 37% în primul trimestru, în ritm anualizat, și urcând cu 45% în cel de-al doilea.

Creșterea s-a datorat în mare parte cererii internaționale mai mari pentru produse de sezon și de context cum ar fi cereale, ulei vegetal și de rapiță. Însă creșterea importurilor a accelerat la 16%. În plus față de alte crize, Moldova trebuie să facă față acum și unui val de refugiați ucraineni care este imens în comparație cu populația țării. Pentru think-tank-ul Expert-Grup din Chișinău era limpede încă din iulie că spre Moldova se îndreaptă o „furtună perfectă“ în pofida ajutorului internațional. Inflația va lovi cel mai tare deoarece mâncarea și utilitățile reprezintă 60% din cheltuielile gospodăriilor. Opoziția pro-rusă a mobilizat mii de protestatari în Chișinău. Numărul nu este copleșitor, dar protestele se înmulțesc. Incertitudinile cresc, iarna se apropie, iar Rusia are, de peste 30 de ani, între 1.500 și 2.000 de soldați, trupe de menținere a păcii, pe teritoriul micii republici.