Inflația este de neoprit în Europa. Până și berea se va scumpi, semnal că explozia prețurilor este pe cale să degenereze într-o nouă criză

În Italia, electricitatea s-a scumpit cu 94% de la începutul anului, iar gazele cu 131%. Autoritățile au promis miliarde de euro pentru protejarea puterii de cumpărare a populației, dar scumpirile sunt mereu cu un pas mare înainte.

În Ungaria, în ianuarie mâncarea s-a scumpit cu peste 10%. Prețurile uleiului pentru gătit au sărit în sus cu 33%, cele ale făinii cu 31%, iar ale pâinii cu 18%. Guvernul de la Budapesta a plafonat prețurile în magazine, dar i se reproșază că nu a tăiat și TVA. În Polonia, partidul de guvernământ a redus TVA chiar și până la 0 la mâncare, care s-a scumpit doar „moderat“, după cum au observat analiștii. Însă au început să iasă în evidență prețurile transportului, în special al  celui pe calea ferată.

Din Marea Britanie după Brexit a venit vestea că standardele de viață au scăzut în decembrie cu cel mai rapid ritm din ultimii opt ani, de când Europa trecea printr-o criză a datoriilor care a degenerat într-o criză a ine­ga­lităților sociale și a încrederii în instituțiile europene. Percepția acestor inegalități și neîncrederea sunt motive ale votului pentru Brexit din 2016. Erodarea standardelor de viață este efectul inflației.

În Franța, o economie care rezistă surprinzător de bine în fața valului inflaționist global, tradiționala franzelă îndură și ea creșterea costurilor. Este un aliment la care francezii se întorc mereu și mereu în vremuri de restriște și de aceea a devenit un simbol istoric. De decenii produsul simplu rezultat din amestecul de făină cu apă are același preț, iar în actualul mediu inflaționist brutarii fac eforturi dureroase să păstreze tradiția. Pentru alte produse însă este liber la scumpiri.

Dar cea mai îngrijorătoare veste pentru gu­vernanții și economiștii europeni vine de la marii producători de bere. Spre exemplu, colosul Heineken a avertizat că se confruntă cu cea mai dificilă inflație din ultimul deceniu și că există pericolul ca aceasta să taie pofta consumatorilor de bere. Pe lângă faptul că noile probleme apar când industria barurilor și res­taurantelor este încă în perioada de re­venire după șocurile provocate de lockdown-urile din pandemie, reducerea con­su­mului de bere are o semnificație aparte. Berea, la fel ca pâinea, a devenit un aliment social. Este chiar mai mult de atât. Este un liant social.

Reducerea consumului de bere semnali­zează probleme în altă parte, cum ar fi la ni­velul puterii de cumpărare. Heineken a anunțat că va majora „curajos“ prețurile pentru berea pe care o produce în încercarea de a amortiza scumpirea materiilor prime și ener­giei și costurile „nebunești“ ale trans­portului. Este foarte probabil ca acest lucru să descurajeze cererea din partea gospodăriilor și așa presate de facturile mai mari la energie și încălzire și de creșterea prețurilor alimentelor, hainelor și altor servicii, notează Bloomberg.

„Dacă analizezi inflația pe care o simțim acum, este cea mai puternică din ultimii zece ani și nu se manifestă doar la nivelul categoriei produselor noastre – s-ar putea să fie și o problemă macroeconomică“, a ex­plicat Dolf van den Brink, CEO al Heineken.

La începutul acestei luni și concurentul Carlsberg a emis mesaje pesimiste referitoare la perspectivele din industria de profil. Van den Brink s-a plâns în special de scumpirea aluminiului cu 50% în doar o lună și un pic. Cotațiile orzului s-au dublat.

Germania este cea mai mare ecomomie europeană, dar își are săracii ei, iar inflația îi lovește cel mai dur tocmai pe aceștia.

ONG-urile au semnalat creșterea cererii pentru serviciile băncilor de alimente și pentru ajutor financiar cu întreținerea. Organizațiile de caritate spun că sprijinul oferit de guvern nu este suficient, iar ziarul cel mai popular din Germania, Bild, dă vina, pentru prețurile prea mari, pe Banca Centrală Europeană, care nici acum nu are un calendar clar pentru majorarea dobânzilor, principalul instrument de frânare a inflației.

BCE a refuzat mult timp să dea semnalul majorărilor de dobânzi, la început insistând că factorii care stau la baza inflației sunt doar trecători, apoi arătând că se teme că dacă acționează prea de­vre­me riscă să frâneze nu doar inflația, pe care timp de un deceniu n-a reușit s-o învie, ci și revenirea economică.

Dar acum tocmai pre­țu­rile mai mari erodează creș­terea economică. Și abia acum cercetătorii bă­n­cii centrale a zonei euro au des­coperit că o posibilă în­răutățire a crizei gazelor poate diminua activitatea economică în regiune și agra­va șocul creat de prețurile prea ridicate ale energiei.

Un studiu al BCE a găsit că lovitura dată de o penurie de gaze s-ar simți cel mai dur în Slovacia, Austria și Portugalia. Imune vor fi Olanda și Belgia. Între timp, în SUA, administrația președintelui Joe Biden ia în considerare suspendarea taxelor pe benzină pentru a stopa accelerarea inflației. Iar SUA sunt exportatoare de petrol și gaze naturale, cu o industrie a rafinării foarte bine dezvoltată.