Industriașii României cer o piață a energiei „rezonabilă“: „Nu vrem reglementare neapărat, dar asta nu e piață liberă, e canibalism“. Cu 80% producție locală de energie, o parte din industria românească stă închisă din cauza prețurilor uriașe la energie

Din ce în ce mai mulți jucători din industria și specialiști din energie nu văd  altă ieșire din criză decât, cel puțin pe termen scurt, rereglementarea pieței de energie. Din cauza prețurilor uriașe la energie, dar și din cauza impredictibilității prețurilor, capacități de producție din industria românească stau închise de luni întregi. Situația este cu atât mai paradoxală cu cât energia produsă local acoperă 80% din consumul de energie al României, așadar practic costul de producție a 80% din energia consumată în România este același cu cel de dinaintea pandemiei sau războiului din Ucraina.

Petru Ianc, președintele Societății Române de Metalurgie, spune că producătorii din metalurgia românească cer limitarea marjei comerciale a producătorilor de energie la una rezonabilă, unde să existe profit, dar să poată fi accesibilă și pentru consumatori.

„Nu cerem reglementarea, ci limitarea la o piață normală. Când zici piață, zici competiție. Într-o piață, toată lumea trebuie să fie echilibrată, de aceea este o piață, nu e dictatură. Ce este acum este dictatura energiei față de ceilalți. Nu poți trăi cu acest monopol, pentru că te sufocă“, spune el. Peste tot în Uniunea Europeană sunt probleme, dar nu ca în România, spune Ianc. Chiar dacă piața de energie este perturbată în toată Europa, doar în România consumatorii industriali se aprovizionează și în proporție de 60% de piața de pe ziua următoare (PZU), în loc să aibă contracte pe termen lung. PZU, o piață care ar trebui să fie de echilibrare, înseamnă circa 10-20% pentru consu­matorii industriali din alte țări din UE.

În vara lui 2021, când prețurile au început să explodeze, producătorii și furnizorii de energie nu au mai încheiat contracte cu marii consumatori, s-au plâns la vremea respectivă mai mulți jucători din piață. Chiar și cei care aveau deja contracte încheiate au preferat să rupă contractele în mod unilateral și să plătească penalitățile, în loc să continue să furnizeze energia la prețurile vechi. Astfel, marii consumatori au fost nevoiți să meargă pe PZU pentru a-și asigura energia, dar la prețuri mult mai mari și care nu garantează că prețul de astăzi va fi același cu cel de mâine.

„Consumatorii au nevoie de contracte pe termen lung. Dacă eu, ca producător, închei un contract,  livrez produsul peste 2-3 luni. Pot să mă trezesc că luna viitoare prețul a crescut foarte mult și ce produc nu mai este rentabil, mă duce în pierdere.“

„De aceea consumatorii au nevoie de contracte pe termen lung“, mai spune Ianc.

El mai spune că OUG 119/2022, ordonanța care conține noile măsuri de compensare și plafonare a prețurilor energiei, a venit cu câteva modificări binevenite pentru industria grea. Printre ele, plafonarea prețului pentru consumatori la 1.300 de lei/MWh.

„Este o creștere importantă, față de 80 de euro, cât era la începutul anului rtecut, dar față de prețurile care au fost acum, pare acceptabil. O a două măsură bună a fost limitarea numărului de intermediari. Se cumpăra energie și o vindeau unul la altul astfel încât să crească prețul.“ Este vorba despre traderii de energie, despre care reprezentanții guvernului spuneau fie că ar trebui să fie eliminați din circuitul energetic, fie supraimpozitați.

De asemenea, marii consumatori au primit promisiunea că, începând cu 2023, producătorii de energie vor fi obligați să le aloce prin contracte directe necesarul de energie, mai spune Ianc.

„Am primit promisiunea că începând din 2023 producătorii să fie obligați să păstreze o cota din energie pentru marii consumatorii industriali. Guvernul a promis că să oficializează de la 1 noiembrie.“

Practic, de la 1 ianuarie, consumatorii industriali ar urma să primească circa 1.500 MW din energia producătorilor, prin contracte pe termen lung. Spre exemplu, ieri, 11 octombrie în jurul orei 15:00, România producea circa 6.000 MW, potrivit datelor Transelectrica.

„Ar mai fi o problemă care ar trebui rezolvată și anume comercializarea energiei pe platforma marilor consumatori industriali. S-a deschis o platforma a marilor consumatori industriali, numai că această platformă, prin condițiile care se pun, este nefuncțională. Se condiționează ca cel care cumpără să cumpere numai energie în bandă – constant. Or, marii consumatori nu au un consum în bandă“, mai spune Ianc.

Petru Ianc, președintele Societății Române de Metalurgie: Am primit promisiunea că începând din 2023 producătorii vor fi obligați să păstreze o cotă din energie pentru marii consumatorii industriali. Guvernul a promis că se oficializează de la 1 noiembrie.