Industria noastră de IT exportă servicii, produse și forță de muncă. De unde ar putea veni schimbarea?
În 2020, o nouă etapă a evoluției digitale ne întâmpină cu promisiunea unei decade de schimbări tehnologice revoluționare, care vor transforma în moduri încă imprevizibile felul în care companiile își desfășoară activitatea.
În 2020, o nouă etapă a evoluției digitale ne întâmpină cu promisiunea unei decade de schimbări tehnologice revoluționare, care vor transforma în moduri încă imprevizibile felul în care companiile își desfășoară activitatea.
Ar fi înțelept să ne amintim câte ceva despre inovațiile importante din deceniile trecute: arhitecții IT ai anilor ’80 au conceput sisteme mainframe care continuă să funcționeze și să genereze valoare. Sigur, acestea sunt demodate după standardele de astăzi, dar câți dintre noi vom construi sisteme IT care să funcționeze zeci de ani?
Proiectarea unor sisteme longevive și adaptabile necesită o înțelegere profundă a realităților actuale și a posibilităților tehnologice de mâine. În acest context, tendințele tehnologice care vor afecta organizațiile la nivel global în următoarele 18-24 de luni sunt cele care răspund provocărilor IT persistente.
Cele nouă forțe
În Deloitte, considerăm că există nouă forțe tehnologice relevante: experiența digitală, analytics, cloud, modernizarea sistemelor de bază (core), riscul, tehnologia, realitatea digitală, soluțiile cognitive și blockchain. Acestea constituie fundația tehnologică pe care organizațiile vor construi viitorul.
Experiența digitală, analytics și cloud sunt forțe care și-au dovedit valoarea și care stau la baza a numeroase noi strategii de succes și modele de afaceri ale corporațiilor. Factorii revoluționari ai acestui nou deceniu sunt realitatea digitală, tehnologiile cognitive și blockchain. Adopția acestora începe să fie accelerată cu exemple de implementare relevante pentru diverse industrii. Tehnologia, riscul și modernizarea sistemelor de bază sunt elemente fundamentale.
Tehnologia, modul în care operează IT-ul, evoluează în mod continuu, deoarece există o convergență între strategiile de business și tehnologie. Riscurile cibernetice, de conformitate, operaționale și financiare pe care le întâmpină companiile sunt completate cu noi riscuri, cum ar fi cele legate de reputație și de brand, precum și cele legate de ecosistemele de parteneri. Într-o eră a interacțiunilor digitale instantanee, mereu disponibile, specialiștii sistemelor core se bazează pe arhitecturi și pe noi platforme tehnologice pentru a obține beneficiile agilității, automatizării, securității și ale extinderii acestor soluții.
Dar care este impactul celor nouă forțe tehnologice pe piața din România?
Industria IT locală, ajunsă la o pondere de peste 6% din PIB, este concentrată aproape exclusiv pe export. Conform estimărilor ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii), exportul de software și de servicii reprezintă 80% din piață. Însă aceste exporturi au valoare adăugată redusă și sunt lipsite de proprietate intelectuală, fiind realizate în mare măsură în regim de outsourcing bazat pe arbitrajul costului forței de muncă.
Cert este că dimensiunea consumului intern IT este mult sub potențialul nostru ca populație și competență. Impactul forțelor tehnologice identificate de Deloitte este încă redus în ceea ce privește consumul intern de IT, însă există progrese legate de experiența digitală, cloud și analytics, în special în industriile financiar-bancară, telecomunicații și utilități. Faptul că România este situată pe locul 27 din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene în baza indicelui economiei și societății digitale (DESI) în anul 2019 nu face decât să confirme acest lucru.
Provocarea majoră pentru industrie este deficitul anual al forței de muncă pentru a susține acest ritm agresiv de creștere a exporturilor. Mai mult, eventuala eliminare a scutirii de impozit pe venit a unor angajați din domeniul IT ar putea agrava acest deficit, prin emigrarea specialiștilor IT către destinații mai interesante din punct de vedere financiar.
De aceea, România trebuie să facă un efort de orientare strategică spre dezvoltarea inovației, a generării de proprietate intelectuală românească, bazat pe tehnologii inovatoare. Dovada că această orientare strategică către maximum de valoare adăugată este posibilă o reprezintă, de exemplu, realizările companiei românești UiPath, al cărei succes a adus un suflu nou în ecosistemul start-up-urilor locale. Inovațiile în domeniile fintech, biometrie și analytics au atras noi runde de finanțări pentru start-up-uri ca FintechOS, TypingDNA, Druid și Symphopay. Deci se poate.