Industria mobilei rămâne fără fabrici din cauza lipsei lemnului: 7% dintre companiile producătoare de mobilă din România s-au închis, spune Asociația Producătorilor de Mobilă din România

​Producătorii de mobilă se confruntă cu o criză în ceea ce privește principala materie primă-lemnul, iar reprezentanții Asociației Producătorilor de Mobilă din România spun că această criză se va accentua în următoarea perioada după explozia prețului la energie. În plus, în contextul războiului de la granița cu România, nu se mai poate importa lemn din Ucraina, Rusia, Belarus și nu se poate exporta mobilă către aceste state, Rusia fiind de altfel una dintre cele mai importante piețe de export pentru mobila românească. Astfel, Asociația Producătorilor de Mobilă din România cere declararea industriei de mobilă drept ramură economică strategică, pentru a putea fi implementate măsuri reale de susținere a acestui sector economic.
„Noi, producătorii, suntem disperați. Vocea mea, în acest moment, este un ultim strigăt înainte de a ajunge în situația în care suntem nevoiți să închidem activitatea. E dureros să vezi câtă pădure există în România, când noi industria mobilei avem nevoie de doar 7% din ceea ce se exploatează la nivel național, să nu poți asigura acești 7% pentru cei 55.000 de oameni care lucrează doar în industria noastră, să nu le asiguri materia primă, în condițiile în care aducem cea mai mare valoare adăugată. Și tu stat, Guvern, ROMSILVA, ocoale silvice, oricine, să nu îți apleci privirea, și după ce ne-ai declarat industrie de succes, să ne părăsești”, spune Daniel Egri, directorul general al companiei MOBEX din Mureș, o companie fondată în urmă cu 30 de ani.

El adaugă faptul că materia primă de bază pentru fabricile de mobilă este lemnul, ca materie brută, pe care producătorii o achiziționează prin licitații de la ROMSILVA sau din păduri private. Dar și panourile, care la rândul lor au la bază 90% tot lemnul, dar este acel lemn care nu poate fi folosit și valorificat la un nivel înalt și se transformă în tocătură și devine peleți sau panouri MDF, OSB, panel, placaj, cartoanele care sunt tot celuloză, tot din lemn, furnirul care este lemn de înaltă calitate, valorificat.

„Toate acestea reprezintă aproximativ 40% din materia primă care, la momentul actual, are o creștere fantastică, de 50% – într-un an, de 150% – în 2 ani. Nicio industrie, nici o capacitate de producție nu pot să se tehnologizeze, să se rentabilizeze, pentru a putea înghiți aceste creșteri”, a mai spus Daniel Egri, directorul general al companiei MOBEX din Mureș.

Conform datelor asociației, aportul industriei mobilei la echilibrarea balanței comerciale fiind – în medie – de 1,5 miliarde de euro/an. Dar, din cauza lipsei de materie primă, a creșterii artificiale a prețului lemnului și a exploziei prețurilor la energie, devine necompetitivă.
„Ca să facem producție avem nevoie în primul rând de lemn. Este materia de bază pentru acest sector. Iar prețul lemnului a crescut – la unele sortimente – și de 2,5 ori, într-un an. Foarte multe probleme au fost în special cu lemnul de rășinoase. Ceea ce a determinat ca multe firme să fie afectate, multe au intrat în pierdere și după aceea chiar în lichidare. Lemnul care se pune pe piață este insuficient, industria are capacități mari. Problema s-a agravat după începerea războiului din Ucraina”, a explicat Aurica Sereny, președintele Asociației Producătorilor de Mobilă din România.  Ea a adăugat că cererea externă pe piața mondială este în creștere.

„Deși autoritățile române au interzis exportul de buștean în țările extra – UE, începând din anul 2021, în acest an se constată o creștere foarte mare a exportului de buștean și de lemn de foc. Exportul de buștean a crescut, în primele 5 luni ale anului, cu 132%. Foarte mult a fost scos din țară ca și lemn ecarisat, adică are o mică prelucrare. Legislația nu prevede clar poziția tarifară, permițând astfel exportul lemnului brut. Este lemn de foarte bună calitate, o pierdere mare pentru România”. De asemenea, a crescut exportul pentru lemnul de foc, a mai spus Aurica Sereny

„Toate aceste fapte pun presiune asupra prețului lemnului. Și cei mai afectați sunt producătorii de mobilă, care sunt ultima parte a lanțului, din pădure până la prelucrarea finală. Nu intră în pădure, dar la ei se regăsesc toate creșterile de prețuri, că se furnizează buștean, cherestea, panouri, toate sunt din lemn și toate au venit cu creșteri importante. Rentabilitatea sectorului a scăzut de la 5,6% în 2016, la 3,5% în 2021. Anul acesta va fi și mai rău”,

În timp ce România nu reușește să rezolve criza lemnului și să stopeze, cu adevărat, exportul de buștean, concurenții direcți, Polonia, Turcia, China au programe concrete de susținere a acestui sector de activitate. Polonia a ajuns la 40,1 miliarde de euro/an cifră de afaceri a sectorului pădure-lemn, pe când România la doar 8,8 miliarde euro/an. Diferența între exporturile anuale de mobilier ale celor două țări este de aproape 6 ori mai mare în favoarea Poloniei – 14,5 miliarde de euro vs România – 2,5 miliarde de euro, conform Asociației Producătorilor de Mobilă din România.
„Cel mai important lucru, strict referitor la sectorul pădure-lemn, este faptul că ei au declarat industria mobilei industrie strategică. Nu industrie de succes pe care s-o aplaudăm și s-o ignorăm. Vă mai așteptăm să faceți performanță, dar nu ne interesează foarte mult cum o faceți, nu vă susținem. Polonezii și-au declarat-o, acum 10 ani, industrie strategică și au susținut-o de la A la Z, de la cioata din pădure, până la export”, susține Daniel Paul Dima, specialist în Silvicultură, implicat în 20 de proiecte internaționale pe domeniul sectorului pădure-lemn.