Industria medicamentelor generice: Fără susținere, riscăm să nu mai putem produce medicamentele ieftine

♦ Circa 70% dintre pacienții români se tratează cu un medicament generic, adică un produs care apare pe piață după ce brevetul medicamentului original expiră și este mai ieftin, având aceeași eficiență ♦ Noile reglementări de la nivel european pun o presiune și mai mare pe industria producătoare de medicamente ♦ Medicamentele cu volume mari, cum este paracetamolul, riscă să fie scumpite pentru a putea fi produse în continuare ♦ Ce soluții propune industria farmaceutică locală?

O directivă europeană privind tratarea apelor reziduale, care are termen de implementare în următorii doi ani și jumătate, poate scoate de pe piață anumite medicamente sau le poate scumpi cu cel puțin 50%. Este cazul paracetamolului, unul dintre medicamentele cu cele mai mari volume.

Producătorii de medicamente generice din România de sub umbrela asociației de profil cer facilități fiscale proporționale cu investițiile în fabricile locale, scăderea taxei clawback, dar și măsuri de susținere a producției în România de materii prime, pentru a limita dependența de China sau India, de unde le importă în prezent.

„Directiva europeană de tratare a apelor reziduale va fi aprobată în Consiliul Europei. Am intervenit să existe o amânare a implementării, dar intervenția noastră a venit foarte târziu și ea va fi aprobată. Are ca termen de implementare 30 de luni. Toată lumea a luat de bun acel calcul de impact făcut de Comisia Europeană, când au apărut și alte calcule făcute de agenții de mediu, industria a realizat care este impactul asupra producătorilor de medicamente. Estimarea inițială nu a fost una corectă“, a spus Simona Cocoș, președinte al APMGR (Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România) și directorul general al Zentiva, unul dintre cei mai mari producători locali de medicamente.

Simona Cocoș, președinte al APMGR : Impactul va fi și asupra producției locale, sunt multe fabrici de medicamente în România, multe companii mici care vor dispărea de pe piață din cauza acestei măsuri.

 

Fabricile de medicamente și de produse cosmetice au deja investiții în echipamente care să limiteze impactul industriei asupra mediului. Prin directiva UE, statul va face noi investiții în alte echipamente, care vor fi susținute de industrie.

„Impactul va fi și asupra producției locale, sunt multe fabrici de medicamente în România, multe companii mici care vor dispărea de pe piață din cauza acestei măsuri“, a transmis președinta APMGR.

Impactul calculat de Comisia Europeană va fi de 48%, mai spune Simona Cocoș, creștere de costuri de producție care se va duce direct în prețul medicamentului. Prețul unei cutii de Paracetamol în prezent este de circa 2 lei în medie. Nu este însă singurul produs ieftin la risc.

Daniel Bran, membru în consiliul administrativ al APMGR: Orice măsură, oricât de mică, va duce la imposibilitatea punerii pe piață tocmai a produselor de până în 10 lei.

„Peste 70% dintre pacienții din România sunt tratați cu medicamente generice. Orice măsură mai puțin inspirată afectează disponibilitatea acestor medica­mente, influențează negativ accesul pa­cienților la aceste tratamente. S-a actualizat prețul medicamentelor până în 50 lei cu inflația, iar taxa clawback a scăzut cu 5%. Este doar un început. Cu 10 lei tratam o afecțiune cronică. Orice măsură, oricât de mică, va duce la imposibilitatea punerii pe piață tocmai a produselor de până în 10 lei“, a spus și Daniel Bran, membru în consiliul administrativ al APMGR.

Posibile soluții

Simona Cocoș a atras atenția că în timpul pandemiei industria farmaceutică a sprijinit nevoia de medicamente a pacienților români, iar opt din 10 medicamente critice, esențiale, care tratează boli cronice, sunt generice și pot fi fabricate în România.

„O problemă a producătorilor locali este faptul că suntem între ministere. Partea de dezvoltare, de investiții nu este reglementată de niciun minister. La ministerul economiei nu există un departament care să se ocupe de industria farma“, a mai adăugat ea.

La capitolul soluții, facilitățile fiscale pentru fabricile care fac investiții în România, în producția locală de medicamente ar ajuta domeniul să devină atractiv pentru companii și pentru investiții. Despre acest subiect a vorbit în mai multe rânduri și Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medicamente cu fabrici locale. Acest lucru se poate traduce și într-o independență mai mare în ceea ce privește producția de medicamente, un domeniu critic mai ales în timp de criză.

În plus, ajutoarele de stat nu au criterii aplicabile industriei farma, una extrem de reglementată.

„Noi folosim materii prime pe care nu le găsim în România, ne-am dori ca guvernul să aibă în vedere finanțarea investițiilor în producția de materii prime în România“, a mai spus Simona Cocoș.

Industria locală a producției de medicamente, un sector cu o importanță crucială în sta-rea de sănătate a românilor, a cumulat în 2023 afaceri de 6,4 miliarde de lei, în creștere cu 12% față de anul anterior, arată datele transmise de Registrul Comerțului la solici-tarea ZF.

Cifra de afaceri a tot crescut în ultimii doi-trei ani, cu circa 1 mld. lei de la an la an. De-clinul însă se vede la numărul de companii care au ca activitate fabricarea medicamen-telor sau a preparatelor farmaceutice, dar și la numărul de angajați, o problemă acută a fabricilor locale.

Astfel, în comparație cu 2019, cifra de afaceri realizată de industrie a crescut cu 50% în 2023. În aceeași perioadă, sunt cu 31 de companii mai puține și producția locală a pierdut aproape 500 de angajați.