Industria auto din România avertizează: „Suntem o industrie de succes, dar mergem în orb“

♦ Industria auto, responsabilă pentru o treime din exporturile României și peste 13% din PIB, trage un semnal de alarmă: lipsa de predictibilitate fiscală, costul ridicat al energiei și blocajele programului Rabla pun presiune pe una dintre puținele ramuri economice competitive ale țării.

Cu o pondere de peste 13% în PIB și circa o treime din valoarea totală a exporturilor, industria auto a devenit în ultimii ani principalul motor al economiei românești. În 2024, România a urcat pe poziția a șasea în clasamentul european al producătorilor de autoturisme, cu aproximativ 560.000 de vehicule produse la Mioveni și Craiova – un maxim istoric și un indicator al rolului strategic pe care sectorul îl are.

„Suntem o industrie de succes, care pune România pe hartă, dar nu suntem ascultați“, a afirmat Mihai Bordeanu, managing director Dacia Brand SEE și președinte ACAROM. El subliniază că paradoxul industriei a devenit greu de ignorat: „Navigăm în orb, nu știm ce se va întâmpla în următoarele 12-18 luni. Avem o energie electrică scumpă ce ne face necompetitivi – la Dacia la Mioveni plătim cu 60% mai mult decât Renault în Spania.“ Dincolo de costuri, Bordeanu vorbește despre un climat fiscal care nu încurajează investițiile, de la IMCA (impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru businessurile de peste 50 mil. euro anual – n. red.) – „un instru­ment demonstrat ine­ficient“ – până la pro­gramul Rabla, despre care spune că „este exemplul perfect al lipsei de predictibilitate“.

„Spre exemplu, nu ne-ar fi deranjat dacă cineva ar fi spus deschis că nu sunt bani pentru Rabla și nu vom avea program în 2025. E o decizie grea, dar ar fi fost asumată. Ce nu înțelegem este anunțul că începe marți dimineață urmat de anularea de luni seara, pentru ca ulterior programul să fie reluat, dar cu un buget mult redus“, a punctat Bordeanu, subliniind impactul direct asupra stocurilor și planurilor comerciale ale producătorilor. „Suntem la un punct critic. Trebuie să ne clarificăm drumul în următoarele săptămâni dacă vrem să mai avem o industrie auto de succes.“

Dacă Dacia vorbește despre pierderea competitivității prin costuri și impredictibilitate, Ford Otosan arată că investițiile masive în derulare sunt puse sub presiune de aceleași elemente. „Din 2022 am investit 500 mil. euro la Craiova pentru a transforma uzina într-una dintre cele mai avansate din Europa, am lansat primele vehicule electrice produse în România și am început asamblarea de baterii“, a explicat Emine Coșkun, vicepreședinte Ford Otosan România. „Dar schimbările dese și lipsa de predictibilitate reprezintă un risc major pentru investiții. Taxa pe cifra de afaceri afectează semnificativ industria – marja este mică, iar impactul este mare.“

Pentru Ford Otosan, costurile cu energia sunt un alt obstacol: România are unul dintre cele mai ridicate prețuri la electricitate din Europa, „137 euro/MWh față de 129 în Ungaria sau 105 în Austria“. În oglindă, Turcia – unde compania face parte din concernul Koc, cu afaceri anuale de peste 60 mld. Euro – aplică facilități fiscale pentru automotive și subvenții pentru R&D, ceea ce face competiția internă din grup și mai dificilă. „Politici fiscale clare și predictibile, plus mecanisme de suport, ar putea atrage noi investiții în România. Potențialul există“, a subliniat Emine Coșkun.

Semnele de îngrijorare se regăsesc și în declarațiile furnizorilor, pentru care volatilitatea devine o barieră în lupta pentru relevanță în lanțurile globale. „Competitivitatea rămâne o problemă – pierdem argumente: forță de muncă, energie, fiscalitate“, a spus Alin Ioaneș, CEO Rombat. „Taxa de 1% pe cifra de afaceri ne încurcă mult. Impactul în zona de forță de muncă trebuie însoțit de creșteri de productivitate, altfel costurile nu pot fi transferate. Investim în industrie 4.0, automatizare, eficiență, dar este greu într-un mediu atât de volatil.“ Alin Ioaneș propune și o schimbare de abordare în zona de cercetare: „Finanțarea patentelor poate avea efect imediat, mai rapid decât colaborările universitare cu transfer tehnologic incert.“

Tonul rezervat vine și din partea ACAROM, care notează că, în ciuda rezultatelor bune din prima jumătate a anului, planurile de investiții pentru 2026 sunt puse în așteptare. „Suntem optimiști de obicei. Dar deciziile fiscale adoptate în ultimele luni afectează predictibilitatea – avem un mare semn de întrebare privind anul 2026“, a declarat Adrian Sandu, secretar general al asociației. „Tranziția spre electromobilitate până în 2035 pune o presiune uriașă, iar România trebuie să își păstreze investițiile.“

În timp ce Europa accelerează tranziția electrică, România riscă să intre în această etapă cu frâna trasă. Costul energiei, taxarea pe cifră de afaceri și lipsa unui dialog decizional eficient pun presiune pe un sector care a dovedit că poate performa chiar și în condiții dificile. Dincolo de producție – 560.000 de vehicule în 2024 și peste 450.000 în primele zece luni din 2025 – industria auto cere, în mod coerent, trei lucruri: stabilitate, predictibilitate și respect pentru un sector care contribuie anual miliarde de euro la bugetul statului.

Mesajul comun al producătorilor și furnizorilor subliniază faptul că dacă România vrea să rămână un jucător relevant în industria auto europeană, este nevoie de o strategie și de măsuri care să protejeze competitivitatea, nu să o erodeze. În absența lor, performanțele de astăzi riscă să nu mai fie garantate mâine, în condițiile în care statul român a ajuns să impoziteze investițiile, descurajând angajările.