Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România, calculat de BCR, a înregistrat în luna aprilie a doua lună consecutivă de îmbunătățire. Ciprian Dascălu, BCR: Anticipăm că 2026 va marca primul an de creștere a producției industriale după trei ani consecutivi de contracție. Cu toate acestea, evoluțiile de la începutul anului indică riscuri descendente accentuate”

Indicele PMI pentru sectorul manufacturier din România, calculat de BCR, a înregistrat în luna aprilie a doua lună consecutivă de îmbunătățire, crescând la 47,5 de la 46,6 în luna precedentă.

Acest lucru indică un ritm mai lent de contracție în comparație cu luna anterioară.

Deși producătorii români de bunuri au continuat să se confrunte cu condiții de cerere nefavorabile și cu presiunea marcantă a inflației din cauza războiului din Orientul Mijlociu, au existat semne că declinul general al industriei s-a atenuat. Scăderea producției și a comenzilor noi a fost mai puțin pronunțată față de luna precedentă și a existat chiar și o anumită pozitivitate în ceea ce privește vânzările la export, arată raportul BCR.

Ocuparea forței de muncă și achizițiile au fost reduse la rate mai scăzute decât în luna martie.

Războiul din Orientul Mijlociu a rămas un factor cheie, care a menținut presiunea substanțială a costurilor și a afectat starea de spirit a sectorului, încrederea atingând un nou record scăzut. PMI este un indicator compozit al performanței industriei prelucrătoare,  derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, angajarea forței de muncă, termenele de livrare ale furnizorilor și stocurile de achiziții.

Deși valoarea a rămas sub pragul crucial de 50,0 de puncte, rata de scădere a condițiilor de desfășurare a activității a fost cea mai redusă din ultimele trei luni. Patru dintre cele cinci componente principale ale PMI, cu excepția stocurilor de achiziții, au impus influențe direcționale pozitive. În aprilie a fost semnalată o nouă scădere bruscă a numărului de comenzi, deoarece războiul din Orientul Mijlociu a diminuat interesul clienților, a creat incertitudine și a sporit presiunile inflaționiste.

“Datele semnal pentru indicele PMI privind industria prelucrătoare din Germina arată că acesta s-a situat la 51,2 în aprilie, marcând a treia lună consecutivă în teritoriu de expansiune. Acest lucru ar putea oferi un anumit optimism pentru sectorul manufacturier intern, întrucât cererea externă pare să își revină. Producția industrială a scăzut cu 0,4% față de luna precedentă și cu 1,5% în termeni anuali în februarie, potrivit datelor oficiale de la INS, situându-se sub așteptări. Rezultatul a fost oarecum neașteptat, având în vedere că indicatorii lunari de încredere sugeraseră o îmbunătățire secvențială. În mod notabil, producția industrială din Germania s-a deteriorat, de asemenea, față de luna precedentă în februarie, posibil semnalând rezultatul mai slab observat. Pe o notă mai pozitivă, producția din industria prelucrătoare din România a crescut comparativ cu luna precedentă, oferind un optimism prudent pentru perspectivele pe termen scurt. Anticipăm în continuare că anul 2026 va marca primul an de creștere a producției industriale după trei ani consecutivi de contracție. Cu toate acestea, evoluțiile de la începutul anului indică riscuri descendente accentuate. Ne așteptăm ca luna martie să aducă o nouă valoare slabă pentru producția industrială, reflectând efectele conflictului din Iran”, a declarat Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR. 

Contracția generală a comenzilor noi a fost atenuată de creșterea vânzărilor la export. Aceasta a marcat prima îmbunătățire a cererii internaționale în ultimele șapte luni, dar a fost doar modestă. Firmele au menționat că cererea din străinătate a fost mai favorabilă decât cea din partea clienților interni.

Volumele de producție s-au diminuat din nou în aprilie, marcând aproape doi ani de declin neîntrerupt al producției. Scăderea activității a fost asociată cu o combinație între vânzările slabe și presiunile ridicate ale costurilor. Totuși, rata de contracție a fost cea mai mică din ultimele trei luni. Deși diminuarea activității a fost o temă a sondajului din aprilie, gradul în care producătorii români și-au redus numărul de angajați și achizițiile a încetinit față de martie.

”Deși investițiile semnificative ale UE legate de securitate și stimulul fiscal substanțial al Germaniei pentru infrastructură și apărare ar trebui să sprijine producția industrială europeană, redresarea este probabil să rămână inegală, sectoarele energointensive continuând să fie supuse presiunilor generate de costurile ridicate. Indicele producției a raportat în această lună un ritm mai lent de contracție, deși provocările de pe partea cererii persistă. Mai mulți respondenți au menționat că presiunile ridicate ale costurilor au continuat să limiteze nivelurile de producție” , a amia spus Dascălu.

Comenzile noi au înregistrat o îmbunătățire relativă modestă în această lună, însă indicele a rămas în teritoriu de contracție. Feedback-ul calitativ din cadrul sondajului indică faptul că cererea a rămas slabă, companiile raportând un număr mai redus de contacte comerciale, pe fondul incertitudinii sporite legate de conflictul din Orientul Mijlociu. P

resiunile inflaționiste au fost, de asemenea, menționate ca factor care apasă asupra bugetelor deja constrânse ale clienților.

Pe o notă mai pozitivă, Indicele comenzilor noi pentru export a depășit pragul de 50 în aprilie, atingând maximul istoric și marcând a doua citire peste pragul neutru din istoria seriei. Această evoluție întărește opinia conform căreia cererea externă devine tot mai favorabilă. Per ansamblu, încrederea mediului de afaceri privind perspectivele pentru următoarele 12 luni s-a deteriorat suplimentar în aprilie, atingând un nou minim istoric. Sentimentul a fost afectat de îngrijorările legate de mediul economic dificil și de incertitudinea sporită generată de conflictul din Orientul Mijlociu.

Reducerea personalului s-a atenuat semnificativ în această lună, deși cererea slabă a continuat să fie menționată de companii drept principala constrângere.

Datele sondajului din aprilie indică faptul că stocurile de achiziții din fabricile românești au continuat să scadă, pe măsură ce firmele s-au bazat tot mai mult pe stocurile existente, în contextul unei cereri reduse. Timpul de livrare al furnizorilor a crescut din nou în aprilie, prelungind o perioadă de creștere susținută de puțin peste un an. Companiile au atribuit întârzierile perturbărilor legate de conflictul din Orientul Mijlociu, deși impactul general asupra performanței furnizorilor a rămas moderat și sub normele istorice.

Prețurile factorilor de producție au crescut din nou puternic în aprilie, rămânând printre cele mai ridicate creșteri înregistrate, în pofida unei ușoare temperări față de martie, determinate de majorarea prețurilor furnizorilor și de creșterea costurilor cu combustibilii, gazele și transportul, cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Prețurile de producție au crescut, de asemenea, inflația prețurilor de vânzare moderându-se la un nivel încă ridicat, pe măsură ce com

 Incertitudinea cauzată de războiul din Orientul Mijlociu și perspectiva unor condiții economice mai dificile în viitor au influențat perspectivele de producție pe 12 luni din aprilie. Deși încă pozitiv, nivelul de încredere a fost cel mai slab înregistrat în istoricul de aproape trei ani al sondajului.