Home Actualitate Indicatorii nonfinanciari câștigă teren...
Actualitate

Indicatorii nonfinanciari câștigă teren în decizia de finanțare: experiența antreprenorilor, relația cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul sunt factori care pot aduce bani în companiile mici

Indicatorii nonfinanciari încep să aibă o importanță din ce în ce mai mare în decizia de finanțare din mediul de business local, astfel că factori precum experiența antrepre­norilor, relația cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul pot aduce bani în companiile mici, a fost una dintre concluziile evenimentului „Secretele antreprenorului de succes“ - Timișoara.

Indicatorii nonfinanciari câștigă teren în decizia de finanțare: experiența antreprenorilor, relația cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul sunt factori care pot aduce bani în companiile mici
Indicatorii nonfinanciari câștigă teren în decizia de finanțare: experiența antreprenorilor, relația cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul sunt factori care pot aduce bani în companiile mici · Foto: Business Magazin

♦ „Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici nu întotdeauna arată foarte apetisant. Punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“ ♦ „Fără inovare, productivitate și digitalizare nu vom putea avea creștere sustenabilă în următoarea perioadă“ ♦ „O să câștigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local“.

Indicatorii nonfinanciari încep să aibă o importanță din ce în ce mai mare în decizia de finanțare din mediul de business local, astfel că factori precum experiența antrepre­norilor, relația cu partenerii, cu furnizorii sau cu statul pot aduce bani în companiile mici, a fost una dintre concluziile evenimentului „Secretele antreprenorului de succes“ – Timișoara.

Evenimentul a avut ca temă principală „Finanțarea afacerii nu este doar despre bani“ și s-a desfășurat cu sprijinul Raiffei­sen Bank, partener strategic. Partenerii me­dia au fost Ziarul Financiar și Contzilla.ro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost organizație suport.

Sponsorii evenimentului au fost Raiffeisen Bank, Omnicredit, TargetWeb, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, Benvenuti, Puratos, Biris Goran SPARL, avocat Claudiu Popovici, Fair Revive SPRL, Contzilla, Senneville.

În deschiderea evenimentului, Liviu Sav a prezentat o scurtă radiografie a regiunii de dezvoltare Vest plecând de la datele finan­ciare din 2023, iar Sorin Maxim, director general al ADR Vest, a subliniat necesitatea tranziției de la granturi la capital de risc.

„În zona de capital de risc poate fi o șansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc și se vede că există o legătură clară între rețelele care au sofisticat tipologia de investiții raportat la valoarea PIB-ului. (…) Este clar că fără inovare, productivitate și digitalizare nu vom putea avea creștere sustenabilă în următoarea perioadă. Tocmai de aceea noi, ca regiune, ne propunem să investim în două fonduri de capital de risc“, a spus Sorin Maxim în cadrul evenimentului.

În plus, el a spus că există două abordări în România: una este cea în care vine Banca Europeană de Investiții și gestionează fondurile, plasează banii în numele guver­nului sau cazul unei regiuni cum este cea pe care o administrează el, care încearcă să creeze, să lege acest ecosistem de cunoaș­terea dezvoltării companiei.

„Mai ales în zona de tehnologie este nevoie de a avea acces în piața pe care dorești să o ataci“, a adăugat directorul general al ADR Vest.

Invitații din panel, Adrian Minea, Bianca Munteanu, Adrian Panaitescu, Elisa Rusu și Gabriel Biriș, au discutat despre ce factori influențează modul în care sunt finanțate afacerile, cum ar trebui să își pregătească antreprenorii afacerile pentru a obține finanțare.

„Eu aș putea vorbi din ambele per­spec­tive, din perspectiva finanțatorului, cât și din perspectiva companiei. Chiar dacă noi vin­dem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc ușor nici nouă, ca firmă privată, să fa­cem acest lucru, să atragem bani. Și la noi a contat foarte mult experiența echipei acționaru­lui CEO-ului, mai ales în pri­mul an de activitate. Faptul că făcusem timp de 20 și ceva de ani acest lucru înainte a convins anumiți investitori și finanțatori ai noștri să investească sau să ne finanțeze pe noi, să dăm mai departe către micii întreprinzători“, a spus Elisa Rusu, CEO al Omnicredit.

Indicatorii nonfinanciari capătă o greutate din ce în ce mai mare în decizia de finanțare în prezent, susține ea. „Noi, mai departe, încercăm să preluăm acest model și să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experiența acțio­narului, nu numai pe com­portamentul de plată, cât și pe cel în relațiile cu statul, cu alți furnizori, cu băncile, cât și pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acționari și sunt cu probleme în mo­mentul de față. Deci punem foarte mult accent pe indicatorii nonfinanciari“, a detaliat CEO-ul Omnicredit.

Prezentările susținute de Alina Marchiș, Delia Mircea, Marius Maier, Cristina Ienciu, Andrei Munteanu, Claudiu Popovici, Andreea Ciocănescu, Iulian Ghișoiu, Melinda Morariu, Gabriel Biriș, Elisa Rusu și Laura Semenescu s-au concentrat pe diverse teme de interes pentru IMM-uri. Evenimentul s-a încheiat cu povestea unui antreprenor de succes, Adina Bugescu, pre-sales manager în cadrul companiei de panificație Prospero.

„Problema cu antreprenoriatul româ­nesc pe care o văd eu cel mai mult în momentul de față este că antreprenorii mici nu se deranjează și nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câștigul mare sau să fim siguri că o să câștigăm și că n-o să câștigăm puțin, ci o să câștigăm din start mult. O să câștigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local și când o să avem o atitudine de «hai să fie bine și să ne ajutăm», nu să ne găsim portița de cum să intru eu în locul ăla“, a subliniat ea.

Sorin Maxim, director general, ADR Vest

► Pe primul program de finanțare am avut 25 de milioane de euro strict granturi pentru IMM-uri și microîntreprinderi, am crescut mai apoi la 55 de milioane și acum aproape 175 de milioane de euro.

► În zona de capital de risc poate fi o șansă pentru firmele care investesc în zona de capital de risc și se vede că există o legătură clară între rețelele care au sofisticat tipologia de investiții raportat la valoarea PIB-ului.

► Aș vrea să marchez încă o dată câteva lucruri care cred eu că contează în zona aceasta de finanțare. În primul rând, digitalizarea ajută la creștere și dezvoltare. Evident, inovarea produce valoare adăugată. România stă foarte rău la inovare.

Adrian Minea, managing director, Bipmobile Group

► În sfârșit, bancherii cu care noi lucrăm ne tratează ca pe niște parteneri și cred că am ajuns la momentul în care putem spune că facem business inclusiv cu banca.

► Noi am investit peste 1 mil. euro din bani proprii într-o companie care digitalizează procese, care inovează. Din păcate, noi nu am reușit să găsim deloc în România fonduri nerambursabile pentru digitalizare și improvement pe procese. Încă căutăm, dar se pare că viitorul este în altă țară și se pare că de acolo vom reuși să luăm banii.

► De aceea stăm foarte rău la nivelul inovației în România și suntem pe ultimul loc și în statistici. Eu cred că românii sunt oameni deștepți.

Bianca Munteanu, manager, climate change & sustainability services, EY

► Între­prin­de­rile mai mari sunt cele care au acces la informații despre finanțarea sustenabilă sau cum poate fi influențată finanțarea de domeniul de activitate. În cazul întreprinderilor mici și mijlocii, lucrăm foarte mult cu băncile în a crea un sistem de management ce integrează un sistem de due diligence aplicat entităților ce vor să acceseze un credit.

► Dacă sectorul de activitate se încadrează la un risc ridicat, se cer raportări de mediu.

► Când vorbim de finanțare sustenabilă, vorbim atât de o componentă de mediu, cât și de cea socială. Cam în direcția aceasta ar putea influența domeniul de activitate accesul la finanțare.

Elisa Rusu, CEO, Omnicredit

► Chiar dacă noi vindem bani, avem nevoie de ei să-i atragem ca să-i vindem mai departe. Nu ne-a fost deloc ușor nici nouă, ca firmă privată, să facem acest lucru, să atragem bani.

► Noi încercăm să nu ne uităm atât de mult la indicatorii financiari, care, mai ales la companiile mici, nu întotdeauna arată foarte apetisant, ci să punem accent pe experiența acționarului, nu numai pe comportamentul de plată, cât și pe cel în relațiile cu statul, cu alți furnizori, cu băncile, cât și pe comportamentul lui anterior, dacă au existat alte firme ale lui în care au fost acționari și sunt cu probleme în momentul de față.

► Punem foarte mult accent pe indicatori nonfinanciari.

Gabriel Biriș, antreprenor și avocat specializat în taxe

► Ce vedem este foarte mult accent pe partea formalistă, pe cifre, care să se încadreze în anumiți indicatori, ceea ce este perfect de înțeles din punctul de vedere al finanțatorului.

► Finanțatorul trebuie să se asigure că cash flow-ul permite plata ratelor și că, în cazul în care nu se plătesc ratele, sunt suficiente garanții, este atât de simplu.

► În zona de agricultură și tot ce înseamnă lanțul de producție, cel alimentar, este un interes consistent din partea băncilor să finanțeze.

► Pe partea de legislație fiscală, principala mea preocupare este ATAD – anti-tax avoidance directive, care limitează deductibilitatea dobânzilor la o anumită sumă.

Adrian Panaitescu, antreprenor în leasing de personal și expert contabil

► Cererile din partea clienților noștri merg în două mari direcții: partea de capital de lucru, pentru că multe firme au nevoie de capital de lucru, precum și partea de credit de investiții, eu aș spune undeva la 70% este capital de lucru, iar 30% credit de investiții.

► Mă bucur să aud că începe să conteze partea de notorietate, partea de experiență, partea de know-how a celor care conduc firma.

► Încă se pune prea mult accent pe indicatori clari, cifră de afaceri, capitalizare, lichidități ș.a.m.d. Din ce am văzut eu, mai ales la băncile mari, rigiditatea este încă destul de mare.

Alina Marchiș, asociat finanțare și dezvoltare IMM, BERD

► Impor­tant pentru noi este ca antrepre­norii români să ajungă la experții de care au nevoie pentru ca afacerile lor să crească.

► Suntem cunoscuți în România pentru proiectele mari pe care le finanțăm în sectorul public și cel privat, vorbim despre împrumuturi mari, de zeci de milioane de euro câteodată.

► Sunt atâtea IMM-uri în România care nu au nevoie de o astfel de investiție sau nu o pot duce, iar noi nu putem să ignorăm 99% din economia României, motiv pentru care preferăm să dăm un sprijin nerambursabil în sume mai mici, vorbim despre 15.000 – 20.000 de euro, partea noastră, prin care să producem acest impact de la companie la companie.

Laura Semenescu, senior relationship manager IMM, Raiffeisen Bank România

► Dacă o companie are un istoric, ne uităm la dinamica cifrei de afaceri, ce servicii sau produse vinde într-o anumită perioadă. Pe lângă partea asta de venituri, ne mai uităm și la partea de profitabilitate.

► Ne uităm să vedem dacă omul face profit din activitatea lui curentă, dacă a reușit să ajungă acolo unde vrea să fie.

► Gradul de îndatorare îmi arată mie cât este de îndatorat clientul și îmi poate arăta dacă poate plăti sau nu partea de finanțare, dacă poate să-și plătească ratele, chestiunea asta este într-adevăr importantă.

Marius Maier, managing partner, CMC Grup Risk Advisor

► Riscurile finanțării afacerilor sunt elemente care pot să ne complice existența. Unul dintre aspecte este dat de faptul că aproape nicio finanțare semnifica­tivă nu se face fără garantarea activelor luate în garanție.

► Cel mai mare risc în zona asta este dat de faptul că aproape nimeni nu verifică și nu se asigură că pe perioada asigurată acoperirea poliței rămâne funcțională. Este extrem de important ca acoperire să rămână funcțională pe perioada poliței de asigurare.

► Este extrem de important să privim la viitor, dar este mult mai important să învățăm din greșeli.

► Anul 2024 este un an în care insolvențele bat la ușa clienților noștri.

Cristina Ienciu, Romania country coordinator, Insol Europe

► La nivelul UE a fost o directivă care a fost implementată și de România acum un an jumate, prin care UE impus ca statele membre să aibă proceduri de restruc­tu­rare pentru companii.

► Compa­niile care ajung în insolvență la nivel de UE sunt un impact foarte mare, un efect de domino și atunci Comisia Europeană a considerat necesar să se intervină într-un stadiu incipient al dificultății, adică când compania începe să aibă probleme, astfel încât să se evite ajungerea în insolvență și pierderea de locuri de muncă, pierderea clienților.

► Avantajele sunt mult mai mari dacă se ia decizia. Companiile sunt încurajate să-și ia decizia de restructurare într-o etapă premergătoare insolvenței.

Melinda Morariu, director general, IMM Club, cofondator și CEO, Bridge-to-Information

► Am văzut cât de importantă este luarea deciziilor informate, dar ca să putem să ne luăm niște decizii informate este și mai important să urmărim tendințele și, înainte să ajungem la niște situații extrem de neplăcute, să putem să ne luăm măsurile foarte din timp.

► Noi ajutăm antreprenorii să-și ia deciziile informate pe bază de date și să-și urmărească tendințele pentru a evita situațiile neplăcute, dar și pentru a putea să profite de oportunitățile care se ivesc de foarte multe ori în activitatea noastră.

► Antreprenorii doresc soluții care sunt rapide, sunt simple, clare, nu necesită schimbarea proceselor lor de business și oferă diverse grade de detaliere.

Andrei Munteanu, cofondator și CEO, Cowork Timișoara

► Ar trebui să plecăm de la faptul că ar trebui să rezolvăm o problemă și atunci ar trebui să ajungem să ne știm clienții cât mai bine, să ajungem să înțelegem problema pe care ar trebui să o rezolvăm, cum vorbesc ei despre problema asta, cum se resimte în viața lor, ce soluții folosesc, cât sunt dispuși să plătească pentru asta și toată componenta este o metodologie în lumea de start-up de tech.

► Important este să vedem ce funcționează pentru businessurile noastre și să nu ne limităm cumva la ce e în mod normal în jurul nostru și poate ne uităm și în afara bulei, s-ar putea să luăm de la businessurile tech ceva bun care să ne ajute și pe noi.

Claudiu Popovici, avocat

► Trăim într-o eră digitală până la urmă, dar trebuie să avem în vedere că riscul poate să apară inclusiv în ceea ce privește funcționarea și existența acestor website-uri. Este foarte importantă această rubrică de termeni și condiții. Practic este contractul încheiat cu clientul.

► Un aspect foarte important la termeni și condiții este acela că ar trebui să fie adaptat activității pe care o face clientul. Răspunderea contractuală este un subiect care nu poate să fie ocolit în nicio situație, nici dacă vorbim despre site-uri, nici dacă vorbim despre contracte încheiate fizic. Drepturile și obligațiile părților sunt practic prevederile acestui contract încheiat cu clientul care accesează website-ul.

Iulian Ghișoiu, antreprenor și expert în SEO

► Când vorbim de social, avem câteva platforme sau site-uri pe care fiecare dintre noi le folosim.

► Analizele ne arată foarte clar că suntem din ce în ce mai prezenți în online, din ce în ce mai prezenți în social media și petrecem peste două ore în medie pe rețelele sociale, așa că există această tendință de petrecere a timpului în rețelele sociale.

► În trecut era suficient să apărem în Pagini Aurii și oamenii să caute acolo un număr de telefon și să ne sune. Ei bine, lucrurile s-au schimbat, iar acum avem nevoie de o prezență în cât mai multe locuri, nu doar în offline, ci și în online.

Andreea Ciocănescu, coordonator, Bakery School

► Sunt coordonator de școală de meserii, ceva ce în ziua de astăzi pare o luptă pierdută, însă facem treaba asta deja de patru ani și credem că o facem bine, căci am început cu o cauză socială, respectiv să oferim o șansă la o carieră în industria asta de brutărie, patiserie-cofetărie pentru copiii din medii defavorizate, însă anul acesta am reușit performanța să câștigăm locul întâi la o olimpiadă națională și să formăm lotul național de juniori.

► Principalul nostru obiectiv este să creștem vizibilitatea și să avem mai mult impact în căutarea de parteneri și de susținători ai programului nostru. Avem multe bariere în a ne atinge acest obiectiv.

Adina Bugescu, pre-sales manager, Prospero

► Problema cu antreprenoriatul românesc este că antreprenorii mici nu se deranjează și nu vor să facă eforturi. Noi vrem să avem câștigul mare sau să fim siguri că o să câștigăm și că n-o să câștigăm puțin, ci o să câștigăm din start mult.

► Noi am făcut multe produse și teste și nu s-a concretizat neapărat cu un produs, dar printr-o vânzare la clientul care a vrut produsul respectiv. Poate le-am reconvertit, dar dacă nu încerci și nu faci, aștepți doar să-ți vină comanda mare sau clientul mare sau o siguranță este foarte greu de lucrat.

► O să câștigăm când o să ne ajutăm unul pe altul, când o să vrem să ne sprijinim, când o să vrem să lucrăm local.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună