Închideți acum TAROM!

În dimineața zilei de 3 februarie, site-ul Bloomberg anunța închiderea transportatorului aerian maghiar, după ce, de la ora 6.00, nicio aeronavă nu s-a mai desprins de la sol înspre sau dinspre Budapesta. Aeroportul Liszt Ferenc era blindat de forțe de ordine care nu au mai permis accesul pasagerilor către porțile de îmbarcare, iar miile de călători dezorientați căutau să-și recupereze banii sau să fie mutați către zborurile altor companii. La București, pe panoul portocaliu de sosiri de la aeroportul internațional Henri Coandă din Otopeni, cursa de la Budapesta apărea anulată și așa aveau să rămână de-a lungul zilei pentru cele trei zboruri zilnice pe care le operau maghiarii către și dinspre Capitală.

Malev a ajuns la datorii de 270 de milioane de dolari mai ales din cauza problemelor de gestiune a veniturilor, a înrăutățirii timpilor de conexiune, dar și a valorificării limitate a potențialului alianței oneWorld, din care făcea parte. Dacă privim contextul european, guvernele se opun tot mai mult să susțină pierderile companiilor aeriene deținute de stat, pe măsură ce criza europeană a datoriilor suverane forțează Europa să taie adânc costurile până la cel mai adânc nivel din ultimii zeci de ani. Localizată la Barcelona, compania Spanair și-a încetat de asemenea zborurile la finele lunii ianuarie, după discuțiile eșuate legate de susținerea continuă a catalanilor.

Suedia, Irlanda, Portugalia, Polonia și Cehia se vor a fi următoarele care să ia măsuri pentru stoparea pierderilor. Dacă e să privim către Europa Centrală și de Est, nici liniile aeriene din regiune nu o duc mai bine, însă, în cazul lor, perioada cea mai dificilă a trecut. În 2008, în termeni absoluți, vecinii noștri înregistrau pierderi chiar mai mari decât transportatorul național TAROM. Românii au pierdut 150 de milioane de euro în ultimii trei ani, la care s-ar mai adăuga alte 60 de milioane pierdute în 2011, însemnând circa o treime din veniturile totale.

Ca pondere a pierderilor din cifra de afaceri, atât polonezii de la LOT, cât și maghiarii de la Malev s-au aflat într-o situație financiară la fel de dramatică, pierderile ajungând să reprezinte circa un sfert din cifrele de afaceri. Programele drastice de restructurare – reașezarea modelului de afaceri, raționalizarea rețelei de rute, ajustarea capacității, îmbunătățirea gradului de încărcare, reducerea cheltuielilor cu personalul – au fost cele care au contribuit la îmbunătățirea performanței companiilor, lucru vizibil și din cifre în cazul LOT și Czech Airlines.

La nivelul anului 2010, polonezii au raportat pierderi de 25 de milioane de euro, la venituri de 629 de milioane, în timp ce CSA a pierdut 43 de milioane de euro, la afaceri de 633 de milioane. În tot acest timp, TAROM se zbate în pierderi tot mai mari, cauzate de contractele dezavantajoase, de cursele neprofitabile și flota extrem de costisitoare, formată din cinci tipuri de aeronave. TAROM și-a redus anul trecut pierderile cu 24% față de 2010, de la 80 de milioane de euro la circa 60 de milioane, dar acestea sunt în continuare peste rezultatul negativ din 2009.

Compania a fost profitabilă până în 2008, când a trecut pe pierderi cu un rezultat negativ de 1,5 milioane de euro. Pentru acest an, se estimează o pierdere de circa 40 de milioane de euro, care ar urma să scadă, la presiunea FMI, la 30 de milioane în 2013 și 15 milioane în 2014. Înțelegerea inițială dintre Guvern și FMI era ca pachetul de 20% din acțiuni să fie vândut până la finalul anului 2011, însă procesul e mai complicat decât se credea, astfel că termenul de finalizare a fost amânat pentru sfârșitul lunii aprilie și din nou amânat, în urma ultimei misiuni de evaluare.

Ce s-ar fi putut realiza din cele circa 210 de milioane de euro pierdute în patru ani de transportatorul aerian român? Zece spitale de urgență de ultimă generație, vreo două-trei aeroporturi similare Otopeniului sau medicamente destinate tuturor bolnavilor de cancer din România pentru jumătate de an.În afară de motive subiective ce țin de patriotism, nu găsesc un argument logic pentru care compania TAROM ar merita să mai existe. Puteți să găsiți unul?

razvan.muresan@businessmagazin.ro

210 milioane de euro – pierderile cumulate ale TAROM in ultimii patru ani