Cum a început școala? Între promisiunile de reformă și realitatea austerității în școli, elevii au început anul în clase, iar profesorii în stradă. Cum arată imaginea de ansamblu a sistemului de învățământ la început de an școlar

♦ Școala începe în România cu clase pline și străzi ocupate de profesori nemulțumiți de norme didactice mai mari, copii mai mulți în clase și comasări de unități de învățământ ♦ Per total, sistemul de învățământ a câștigat mai multe cadre didactice în ultimii doi ani după protestele din 2023 ♦ Față de 2023, numărul mediu de angajați din sectorul de învățământ a crescut cu 8.100, conform statisticilor INS ♦ Salariile profesorilor au crescut cu circa 1.000 de lei, în medie, între 2023 și 2024, însă abia au depășit salariul mediu net pe economie. 

La început de an școlar, ima­ginea de ansamblu a siste­­mului de învăță­mânt din România vine în contrast: clasele s-au deschis pentru elevi, dar profesorii nu sunt acolo, ci protestează cu miile în București. Nemulțumirile legate de măsurile fiscal-bugetare și de austeritatea aplicată în educație au scos în stradă cadre didactice din întreaga țară, care au venit la București pentru a protesta și pentru a discuta nemulțumirile la Palatul Cotroceni.

În timp ce elevii au început cursurile, profesorii și liderii sindicali trag un semnal de alarmă asupra subfinanțării, creșterii normelor didactice și diminuării burselor școlare, avertizând că reformele reale promise de autorități rămân deocamdată doar pe hârtie.

Ministrul educației Daniel David susține că măsurile fiscale cu impact în învățământ, principala sursă de nemulțumire a profesorilor și a elevilor și studenților care și-au pierdut bursele, sunt un cadru bun pentru a construi reforme reale. Despre nemulțumirile profesorilor, ministrul spune că este important „să fim și realiști“.

„Mesajul meu pentru sindicaliști și pentru cei care nu sunt neapărat implicați în sindicat este următorul: că în această perioadă este foarte important să fim și realiști, am auzit solicitările. Este complet nerealist să te aștepți că în această perioadă se vor întâmpla modificări în legea fiscal-bugetară, premierul își va da demisia sau că Guvernul va cădea, pentru că România trebuie să treacă încă prin două hopuri mari: evaluarea Moody’s din septembrie și evaluarea Comisiei Europene din octombrie și este nevoie de stabilitate“, a spus Daniel David la Digi24.

Cum arată imaginea de ansamblu a învățământului din România

Statisticile de la INS arată că România are în anul școlar 2024 – 2025 un total de 3,48 milioane de elevi și studenți. Sistemul public rămâne dominant, cu peste 94% dintre aceștia înscriși în școli de stat.

Învățământul primar și gimnazial concentrează aproape jumătate din populația școlară, cu 1,59 milioane de elevi, urmat de nivelul liceal, cu peste 600.000 de elevi. În timp ce în grădinițe și școli primare rolul sectorului privat este redus, prezența sa devine mult mai vizibilă în zona postliceală și universitară: aproape jumătate dintre elevii de la postliceal provin din instituții private, iar în universitar, ponderea lor depășește 11%.

De asemenea, datele publice de la Ministerul Educației și de la Institutul Național de Statistică (INS) arată un declin constant al populației școlare din învățământul preuniversitar în ultimii 12 ani. Numărul total de elevi a scăzut de la 3,21 milioane în anul școlar 2013/2014 la 2,83 milioane în 2024/2025, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 380.000 de elevi, adică aproape 12%.

Scăderea este vizibilă în aproape fiecare an, singura excepție fiind anul școlar 2021 – 2022, când s-a înregistrat o ușoară creștere față de anul precedent. În ultimii ani, ritmul de diminuare s-a stabilizat, însă continuă să fie constant, cu pierderi anuale de circa 20.000 – 40.000 de elevi, atât pe baza natalității scăzute din ultimele decenii, cât și pe fondul migrației familiilor tinere în străinătate.

Infrastructura educațională din România numără peste 149.152 de săli de clasă, 26.081 de laboratoare, 58 de bazine de înot, 4.278 de ateliere școlare și 5.722 de terenuri de sport. Marea majoritate a sălilor de clasă, a laboratoarelor și a atelierelor școlare sunt în școlile publice.

Câți profesori are România și cum îi plătește

Numărul angajaților din învățământ a crescut în ultimii doi ani, după cum arată datele de la INS. Așadar, statisticile de la INS arată că numărul angajaților din învățământ a oscilat ușor în perioada 2016–2022, cu o tendință mai degrabă de stagnare sau chiar de scădere, atingând la un minim de aproximativ 350.000 în 2020.

Din 2023 însă se remarcă o schimbare clară de direcție, cu o creștere vizibilă de la 359.200 de angajați în iunie 2023 la 367.300 în iunie 2025.  Așadar, față de 2023, când au fost ultimele proteste ale cadrelor didactice, numărul mediu de angajați din sectorul de învățământ a crescut cu 8.100, conform calculelor ZF făcute pe baza statisticilor INS.

Salariul mediu net din economie a ajuns la 5.850 de lei în iunie 2025, în creștere cu 0,7% față de iunie 2024, arată datele de la INS. În medie, dascălii câștigă cu circa 300 de lei mai mult față de salariul mediu net pe economie. Salariile au ajuns la aceste valori în ultimii ani, după ce profesorii au ieșit în stradă timp de câteva săptămâni, în anul 2023.

Așadar, momentul cel mai vizibil de creștere salarială în învățământ este între 2023 și 2024, când venitul mediu net din învățământ a sărit cu aproape 1.000 de lei, de la 4.890 lei la 5.808 lei.

În 2025 ritmul s-a temperat, salariul din educație ajungând la 5.850 de lei, dar rămânând totuși mai mare decât media pe economie, care s-a situat la 5.539 de lei. Așadar, după protestele anterioare profesorii doar au recuperat o parte importantă din decalajul față de media națională, însă creșterea abruptă din 2024 a fost o excepție.

Principalele schimbări din noul an școlar aduse de austeritatea din educație:

► Creșterea normei didactice: profesorii predau cu 2–4 ore în plus pe săptămână, iar directorii și inspectorii cu 4–8 ore.

► Comasări de școli: unitățile cu sub 500 de elevi au fost absorbite, peste 500 de școli și-au pierdut personalitatea juridică în vara 2025.

► Bursele școlare: au fost eliminate bursele de reziliență și performanță, iar numărul burselor de merit a scăzut la mai puțin de jumătate față de 2023.

► Creșterea numărului de elevi dintr-o clasă: numărul de elevi dintr-o clasă crește, în medie, cu doi elevi.  

Profesorii au deschis noul an școlar în stradă: „Cel mai mare deficit e deficitul din educație“

► Mii de profesori din toată țara au venit în București pentru a protesta față de noile măsuri de austeritate ce afectează sistemul local de educație, , la un miting de protest organizat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ și Federația Națională Sindicală „Alma Mater“.

► Sindicaliștii au cerut demisia ministrului educației, Daniel David. Dascălii susțin că nici în cel de-al doisprezecelea ceas ministrul nu recunoaște problemele grave generate de decizii pripite luate de Guvern.

► Liderii sindicali susțin că prin măsurile de austeritate luate de guvernanți salariile profesorilor au scăzut cu 15 – 25% și că, de fapt, este vorba despre o reducere mascată a salariilor. Printre mesajele de pe pancartele profesorilor a fost și acesta: „Cel mai mare deficit e deficitul din educație“.

► La Palatul Cotroceni au avut loc timp discuții între președintele Nicușor Dan și o delegație a profesorilor, care au durat mai mult de două ore.

► „Nu avem nevoie de promisiuni. Președintele a luat act de solicitările noastre. Prima este demisia ministrului Daniel David și a doua abrogarea măsurilor asumate de Guvern. Referitor la primul punct, nu s-a pronunțat, iar în legătură cu următorul punct a propus o întâlnire peste două luni pentru a avea date pe impactul măsurilor. Noi vom continua acțiunile de protest până la atingerea celor două obiective, iar greva generală nu este exclusă. Protestele vor continua. Profesorii vor fi în sălile de clasă mâine, dar nu se va preda“, a declarat Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“, după ieșirea de la discuțiile cu președintele Nicușor Dan.

► Profesorii acuză, printre altele, supraaglomerarea și comasarea școlilor, creșterea numărului de elevi din clase, mărirea normei didactice cu două ore, ceea ce duce la scăderea calității învățământului, precum și tăierea unor categorii de burse ale elevilor și scăderea tarifului la plata cu ora a profesorilor, de la 60 de lei la 22 de lei.

► Alături de profesori,  la Palatul Cotroceni au protestat și elevi și studenți care nemulțumiți de măsurile care îi afectează și pe ei în noul an școlar. Printre mesajele transmise de ei au fost și acestea: „Educația nu se poate reforma prin improvizații“ sau „Vă invităm la o lună de studenție fără transport, fără burse. Anul ăsta e gratis“.