Începe lupta între rentieri/pensionari și noii investitori mai tineri, dornici de un câștig mai rapid: pentru prima dată, creșterea continuă a Bursei de la București va fi pusă la încercare de posibilitatea de a paria și împotriva pieței, investind în scăderea prețului acțiunilor

America de astăzi, că tot aniversează 250 de ani, poate nu mai este cel mai mare producător de bunuri din lume, dar sigur este cea mai importantă piață financiară a lumii atât prin dolar, cât și prin piața de capital/bursieră prin toate formele, instrumentele și produsele oferite.

Piața bursieră americană este incredibilă, este locul unde oricine are o idee poate să obțină finanțare și apoi poate să devină milionar/miliardar în cel mai scurt timp.

Fiind cel mai mediatic contributor la creșterea economică, orice președinte al SUA se culcă în fiecare noapte cu informațiile privind închiderea piețelor bursiere americane și se trezește a doua zi cu ochii pe deschiderea burselor, pentru că de aici vine principala imagine și forță a economiei americane, unde nu numai milionarii și miliardarii își au investițiile, ci și ceilalți americani.

Se spune că bursa este cel mai bun indicator pentru a vedea cum va evolua economia în viitor, pentru că în spatele evoluției fiecărei acțiuni stau previziunile de creștere sau scădere a veniturilor și a profitului, care în final atinge și numărul locurilor de muncă dintr-o companie sau alta.

Multă lume crede că bursa este o speculație, o speculă, așa cum foloseau comuniștii acest termen pentru a-i descrie pe cei care voiau să se îmbogățească pe spinarea poporului. Și în continuare mulți de la noi cred acest lucru, prin modul în care explică altora pe Facebook sau pe alte platforme sociale ce este Bursa și ce înseamnă ea. Însă prea puțini explică că este forma cea mai bună de a ridica finanțare, de a strânge capital de la investitorii care cred în ideea unui antreprenor.

Democratizarea pieței bursiere americane, adică deschidererea accesului tuturor oamenilor la succesul unui antreprenor american, a fost un lucru incredibil. Oricine cumpără o acțiune, o obligațiune sau un instrument financiar mai complex – ETF, derivate, opțiuni – poate câștiga sau pierde, la fel ca acționarul principal al unei companii.

Această deschidere către lume a companiilor americane și a pieței bursiere americane prin platformele de tranzacționare a dat posibilitatea și românilor să investească în succesul Tesla, Nvidia, Neo, Facebook, Google, JP Morgan sau oricare altă companie.

Cred că în acest moment sumele investite de români în acțiunile americane sunt mai mari decât sumele investite pe Bursa de la București.

O caracteristică unică a americanilor este că prin listarea la bursă, prin atragerea de capital sunt dispuși să împartă potențialele câștiguri (și pierderile) cu oricare alt investitor.

Spre deosebire de America antreprenorială, Europa este mult mai tradiționalistă, mai închisă în privința împărțirii succesului, și de aceea creează structuri de acționariat extrem de complicate, astfel încât să nu dea posibilitatea altora să intre în companiile lor.

Pentru că Europa financiară este o piață mult mai închisă, nu a reușit să facă față pieței bursiere americane, iar acest lucru se vede din ce în ce mai mult acum, când SUA continuă să crească iar Europa stagnează.

Toți antreprenorii europeni care reușesc să convingă investitorii vor să se mute în America, pentru că acolo au o mai mare șansă de succes decât în Europa.

De aceea Daniel Dines de la UiPath s-a dus la New York și nu a rămas în Europa.

Europa nu are nicio companie mare de tehnologie – gândiți-vă că în 2022, când s-a listat la Bursa de la New York, UiPath a devenit cea mai valoroasă companie din tehnologie în Europa. Deci până la UiPath, nicio companie germană, franceză, italiană, nu ajunsese să aibă o valoare de piață de peste 40 de miliarde de dolari, ceea ce până la urmă este un eșec al bătrânului continent.

Am  făcut această lungă introducere pentru a marca puterea pe care continuă să o aibă bursa americană și pentru a vedea încotro se duce bursa și piața de capital din România.

Săptămâna trecută, după o mult prea lungă perioadă, după mai multe încercări, ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară  – a aprobat proiectul Bursei de la București cunoscut sub numele de Contrapartea Centrală, adică un proiect care ar da posibilitatea pieței bursiere din România să devină mult mai interesantă, mult mai atractivă și mult mai lichidă decât este acum, când a ajuns la un maxim istoric prin prisma creșterii indicatorului bursier BET.

Problema Bursei de la București este lichiditatea, adică se tranzacționează mult prea puțin, este o piață bursieră de pensionari, fondurile de pensii Pilon II sunt cei mai mari acționari în principalele acțiuni de la Bursă, este o piață bursieră pentru rentieri, adică pentru cei care caută mai degrabă să câștige din dividende decât din fluctuațiile – creșterile sau scăderile – prețului acțiunilor.

Având intrări lunare din ce în ce mai mari, fondurile de pensii Pilon II, unde peste 8 milioane de români au conturi – fie că știu, fie că nu știu (pentru fiecare salariat care are un contract de muncă și pentru care compania plătește CAS, un procent de 4,75% se duce într-unul din cele 7 fonduri de pensii Pilon II) -, cumpără acțiuni și stau pe ele în așteptarea dividendelor și a creșterii valorii acestora. Uitați-vă ce s-a întâmplat în ultimii ani de criză, când Bursa de la București a avut niște creșteri incredibile, pe care nu le-a așteptat nimeni, fiind chiar în fruntea burselor din Europa.

Bursă. Misterul creșterii de aproape 40% a Bursei de Valori București într-o economie aflată la un pas de recesiune: cererea investitorilor prin fondurile de acțiuni și de indici rivalizează, în premieră, cu banii fondurilor de pensii. Iar cererea nouă a întâlnit o ofertă restrânsă de companii

Bursă. Noile maxime de la BVB au adus și lichiditate record în piață: tranzacțiile cu acțiuni au depășit pragul de 1 miliard de lei în fiecare din ultimele 16 luni

Pentru că pe piața bursieră de la noi mai mult se acumulează acțiuni decât se tranzacționează, Bursa a crescut continuu, ajungând în acest moment să fie supraevaluată, conform analiștilor.

Dar, pentru că nu prea există alte instrumente în care să bage banii, fondurile de pensii Pilon II și Pilon III, investitorii care au reușit să acumuleze sume mai mari de bani, investitorii care au descoperit că Bursa aduce randmente mai mari decât piața imobiliară, într-un fel sau altul sunt prizonieri pe Bursă.

Prin proiectul Contrapărții Centrale investitorilor li se dă posibilitatea să investească și în sens invers, adică să investești într-o scădere a valorii acțiunilor dacă tu crezi că sunt supraevaluate. Este o piață mult mai complexă, cu care Bursa nu prea a fost obișnuită decât prin ceea ce a fost Bursa de la Sibiu de acum 15 ani.

Mulți speră ca această piață a Contrapărții Centrale, care va da posiblitatea să vinzi acțiuni pe care nu le ai în speranța scăderii prețului, va aduce lichiditatea care lipsește Bursei, pentru că la companii și bănci listate nu stăm așa rău, dar la tranzacționare da.

Ultimul val de investitori de la criza din 2008/2009 încoace nu sunt obișnuiți cu scăderile la Bursă, nu prea au experimentat pe viu scăderi mari de piață cu excepția câtorva ședințe, când au părut COVID sau războiul din Ucraina.

Mai degrabă investitorii străini, mai mari sau mai mici, vor încerca să facă jocurile pe piața Contrapărții Centrale, mai ales că au mai mulți bani, mai multă experiență și sunt mult mai familiarizați cu astfel de produse mai sofisticate.

La început cotațiile vor fi mai largi, dar pe măsură ce această nouă platformă de tranzacționare cu posibilități mult mai mari de câștig va câștiga teren, cotațiile de cumpărare și vânzare se vor apropia.

Pe piața principală a Bursei vom vedea investitori care vor miza în continuare pe creșterea valorii acțiunilor Băncii Transilvania, BRD, Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Transgaz etc, dar în același timp vom vedea investitori care vor miza pe scăderea valorii acestor acțiuni.

Va fi extrem de interesantă deschiderea acestui nou capitol pentru Bursa de la București.

Dar dincolo de această nouă platformă, o întrebare rămâne pentru Bursa de la București – dacă va rămâne o bursă rentieră, pentru pensionari, pentru dividend, sau va fi o bursă antreprenorială, unde ponderea companiilor românești antreprenoriale private să câștige mai mult teren și să vedem mai multe nume, mai multe branduri private listate pe piață.

În ultimul timp am avut trei exemple de companii private pornite de la zero care s-au listat la Bursă – CrisTim, Electro Alfa, Christian Tour -, care au reușit să atragă interesul investitorilor și nu s-ar putea spune că acești investitori au fost nemulțumiți.

Din păcate, Bursa este privită de politicieni ca dușman de clasă prin care ne vindem țara atunci când se pune problema vânzării unor acțiuni la companiile de stat.

Toți acești politicieni se uită la America ca la Mecca, dar din păcate nimeni nu ar face ceea ce fac americanii, să folosească Bursa pentru a atrage bani, pentru a-i face milionari pe americani și nu numai, pentru a da posiblitatea tuturor antreprenorilor care au idei noi să-și găsească finanțare dacă trec testul investitorilor.

La noi, în continuare, Bursa este văzută ca un loc al unor speculanți care se îmbogățesc pe seama poporului, în loc ca Bursa să fie văzută, poate, ca cel mai important motor de creștere economică, mai ales când celelalte motoare s-au oprit.

Când președintele României, când premierul, oricare ar fi el, se vor trezi cu gândul la cum evoluează Bursa, atunci vom face încă un pas mare în capitalism. Dar pentru asta, trebuie să investească la Bursă.