Încălzirea globală: Terra a cunoscut un precedent, în urmă cu 55 de milioane de ani

În 1980, mai mulți cercetători americani au studiat praful acumulat pe fundul oceanic, în apropiere de Antarctica. În urma acelor analize, oamenii de știință au ajuns la concluzia că Terra a cunoscut un proces de încălzire globală, în urmă cu 55 milioane de ani.

În acea perioadă, denumită Maximum termic al trecerii de la Paleocen la Eocen (PETM), ca și în prezent, temperaturile au crescut, ca și aciditatea oceanelor, iar anumite specii au dispărut.

Deși s-a crezut multă vreme că acel episod climatic a durat doar 13 ani, savanții și-au revizuit rezultatele și au ajuns la concluzia că fenomenul s-a întins în realitate pe o perioadă de 1.700 de ani. În schimb, el a fost mult mai brutal decât cel de astăzi, ținând cont de faptul că, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, temperatura de pe Glob a crescut doar cu 1 grad Celsius. În timpul PETM, temperatura medie globală a crescut cu 5 grade Celsius.

Descoperind un anumit număr de asemănări, cercetătorii au luat decizia de a studia cu mare atenție acel fenomen pentru a înțelege mai bine procesele climatice globale din zilele noastre. Mai multe echipe de specialiști au analizat fosile de plancton care conțineau molecule de oxigen. Analizând modificările suferite de structura acelui oxigen, savanții au ajuns la concluzia că temperaturile de pe Terra au crescut într-adevăr foarte mult în acea epocă. Ei au putut să examineze și conținutul de carbon și au observat că tipul de carbon prezent în acea perioadă a evoluat, confirmând emisiile de gaze cu efect de seră.

Cantitatea de gaz carbonic eliberată în atmosferă era de aproape 10 ori mai mică decât în prezent. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Salt Lake City din Statele Unite, autorii acestui studiu, în epocă, 1 miliard de tone de CO2 erau eliberate în atmosferă în fiecare an. Or, în prezent, această cantitate fiind de 9,5 miliarde de tone pe an, savanții consideră că, deși cauzele fenomenului primei încălziri globale au rămas necunoscute, pot fi totuși analizate foarte ușor consecințele acesteia.

Însă există și un element speculativ în ceea ce privește originea fenomenului: creșterea concentrației de metan s-ar fi putut afla la originea unei creșteri a temperaturilor, încălzind astfel oceanele, care la rândul lor creșteau concentrația de metan etc. Savanții estimează că este foarte probabil ca un astfel de fenomen să fie în plină derulare în prezent.

PETM, care nu a fost singurul episod de acest fel – fapt descoperit ulterior -, a dus la extincția multor specii de pe fundul oceanelor. În schimb, numeroase tipuri de microbi s-au dezvoltat. Cauza acestor dispariții și apariții este simplă: concentrația de fier prezentă în minerale a crescut, contribuind la iradierea multor specii. Doar cele rezistente la radiații au supraviețuit. Într-adevăr, tot mai multe minerale bogate în fier au apărut în acea vreme, iar apa mărilor și oceanelor a încercat să absoarbă gazul carbonic, determinând o acidificare a oceanelor și, ca urmare, moartea unora dintre speciile de viețuitoare marine.

În afara oceanelor, mamiferele s-au schimbat și ele. Deși nu se știe deocamdată cum au putut să apară anumite specii în astfel de condiții de mediu, savanții știu deja că acea creștere a temperaturii a provocat o dispersie și o schimbare a aspectului fizic (de talie mai mică, mai slabe etc.) în rândul vechilor viețuitoare. Natura a suferit de pe urma acestor evoluții climatice. În statul american Wyoming, de exemplu, anumite plante au dispărut complet și au reapărut abia după încheierea PETM.

În schimb, planeta a evoluat în ultimii 55 de milioane de ani, iar anumite fenomene care se produc în zilele noastre nu au avut loc atunci. Este cazul creșterii nivelului mărilor și oceanelor: Deși au existat inundații consistente în epocă, ghețarii erau atunci aproape inexistenți pe Terra, iar nivelul apei a rămas aproape neschimbat. În prezent, activitatea vulcanică ar putea determina încălzirea scoarței oceanice și să ducă astfel la o încălzire a apei. Potrivit specialiștilor, o astfel de derulare a evenimentelor ar putea contribui la creșterea, pe termen scurt, a nivelului apelor cu peste 30 de metri.