Inapoi la exportatori?
De o parte dezinflatie, apreciere a leului fata de euro, scaderea dobanzilor, exportatori nemultumiti, dar si o cerere de consum zdravana, satisfacuta mai ales cu importuri; de cealalta parte, inflatie cu doua cifre, leu devalorizat, dobanzi ridicate, dar si o limitare a cererii de consum, cresterea economica bazandu-se mai mult pe export.
De o parte dezinflatie, apreciere a leului fata de euro, scaderea dobanzilor, exportatori nemultumiti, dar si o cerere de consum zdravana, satisfacuta mai ales cu importuri; de cealalta parte, inflatie cu doua cifre, leu devalorizat, dobanzi ridicate, dar si o limitare a cererii de consum, cresterea economica bazandu-se mai mult pe export. Prima paradigma, daca i se poate spune asa, a inlocuit-o treptat, incepand de anul trecut, pe a doua, gratie politicii BNR, care a dorit sa-si foloseasca parghiile specifice ca sa adapteze economia la socurile premergatoare aderarii la UE.
Intamplarea face insa ca schimbarea de paradigma a coincis si cu schimbarea de regim, programul economic al noului guvern fiind bazat pe introducerea cotei unice de impozitare. In aceste conditii, lucrurile au evoluat altfel decat ar fi fost de dorit. Pe de o parte, nevoia ulterioara de compensare a cotei unice cu venituri mai mari la buget a dus la acumularea unor scumpiri la utilitati (tarife plus accize) mai mari decat fusese prevazut, chiar daca scumpirile de la 1 aprilie la gaze si energie sunt inca departe de a reusi sa alinieze tarifele de la noi la cele din UE. De aici un prim izvor de inflatie: in prognozele ei din toamna trecuta, BNR anticipa o cocoasa de inflatie in primavara de pe urma preturilor administrate, insa aceasta cocoasa s-a dovedit peste asteptari, inflatia anualizata in aprilie ajungand deja la 10%.
Pe de alta parte, cota unica si larghetea la creditare a bancilor au permis cresterea in continuare a cererii de consum, intampinata de o crestere corespunzatoare a importurilor, care pe primul trimestru au depasit 6,6 miliarde de euro, cu 21% mai mult decat in primele trei luni din 2004. De aici o a doua sursa de inflatie, de data aceasta cuplata cu o crestere puternica a deficitului comercial. Conducerea BNR a incercat, saptamana trecuta, sa evalueze situatia cu optimism. Desi recunoaste ca dobanzile la depozite au scazut prea mult, guvernatorul Mugur Isarescu le recomanda celor care constata ca inflatia le mananca de tot castigurile sa se bazeze pe anticipatiile despre inflatie si nu pe ceea ce s-a intamplat pana acum. Intentia lui Isarescu este de a transmite pietei increderea BNR in posibilitatea de mentinere in acest an a obiectivului inflatiei cu o singura cifra. Numai ca pentru asta ar trebui ca majorarile de preturi administrate sa se compenseze cu stagnari sau scaderi de preturi in alte zone ale economiei, ceea ce ar fi posibil numai daca anul agricol ar fi la fel de bun ca 2004 ori daca ar scadea cererea de consum, astfel incat centrul economiei sa se redeplaseze dinspre importuri spre exporturi.
Deocamdata, BNR nu are de gand sa impuna restrictii noi la creditele de consum, preferand sa abordeze lucrurile pe departe: Mugur Isarescu a anuntat ca va propune Guvernului sa reglementeze creditarea nebancara (leasingul, alte institutii de credit), considerata responsabila de cresterea excesiva a importurilor. In privinta exportatorilor, pe acestia Guvernul vrea sa-i ajute cu un pachet nou de masuri, incepand cu majorarea capitalului Eximbank cu 100 de milioane de euro, modificarea legislatiei falimentului si redistribuirea fondurilor bugetare nefolosite pentru sustinerea exporturilor.