Înapoi în viitor: Cum ar fi arătat o zi din viața noastră dacă pandemia de coronavirus ar fi izbucnit în urmă cu 25 de ani
Uneori, cel mai bun mod prin care poți să înțelegi prezentul este prin perspective cu totul noi. Ce produse și servicii esențiale de astăzi nu existau în urmă cu 25 de ani? Dintre cele mai importante companii din prezent, câte…
Uneori, cel mai bun mod prin care poți să înțelegi prezentul este prin perspective cu totul noi. Ce produse și servicii esențiale de astăzi nu existau în urmă cu 25 de ani? Dintre cele mai importante companii din prezent, câte dintre ele nu existau? Și ce firme existau pe atunci și au avut nevoie să se reînnoiască pentru a rămâne relevante?
Ce s-ar fi întâmplat dacă pandemia de COVID-19 ar fi luat naștere cu 25 de ani mai devreme?
Telemedicina, care oferă posibilitatea specialiștilor de a diagnostica oamenii fără a viola starea de carantină, nu ar fi putut fi posibilă, în condițiile în care mult prea puțini oameni aveau acces la internet în afara laboratoarelor de cercetare în 1995, scrie Forbes.
Pe 8 mai, Administrație Statelor Unite pentru Alimente și Medicamente a aprobat folosirea în cazuri de urgență a recoltării salivei la domiciliu în detrimentul prelevării nazale pentru a diagnostica boala. Cadrele medicale din trecut nu puteau decât să viseze la o asemenea inovație.
Ultimele evoluții din telecomunicații, transport, digital banking, agricultură, gestionarea lanțurilor de aprovizionare și entertainment au fost cu adevărat impresionante.
Pe lângă smartphone-uri și laptopuri, oamenii se pot autoizola mai ușor cu ajutorul cumpărăturilor online, platformelor de streaming, rețelelor de socializare, crowdsourcing-ului, și alertelor digitale de știri. Multe dintre aceste produse și servicii nu existau în urmă cu 20-25 de ani. Amazon a început ca o mică librărie online în 1995. Playstation intra pe piața americană în același an. Skype a fost lansat în 2003, în timp ce Zoom – aplicație utilizată tot mai des în ultimul timp – a fost fondată în 2011.
Lista este extrem de lungă, de la UberEats, YouTube, Xbox și Facebook la WhatsApp, LinkedIn, Twitter și Instagram. Toate aceste companii reușesc să umple golurile din piețele de pe întreg teritoriul planetei.
Oamenii tind să fie atât de constrânși de probleme cotidiene – ultimele scandaluri și nedreptăți – încât nu mai observă progresul din societate. În loc să vadă business-ul drept principalul factor de inovație și creare, își îndreaptă atenția asupra corupției și lăcomiei.
Așa că realitatea rămâne următoarea: Calitatea vieții în aceste timpuri grele, așa cum este, ar fi mult mai proastă fără inovațiile ultimilor 25 de ani, având în vedere următoarele trei aspecte:
Mobilitatea nu este mereu ascendentă: Progresele din timpul vieții noastre se mișcă într-o singură direcție, generându-se averi din ce în ce mai mari. Uneori, indivizii și companiile dau greș. La fel și guvernele. Însă per total, miliarde de oameni au reușit să scape de sărăcie. Însă acest lucru se poate schimba. Fără libertate economică și abilitatea de a-ți câștiga existența neluând în calcul un număr mare de constrângeri, beneficiile de care atât de mulți oameni se bucură în mod gratuit s-ar putea opri. Firmele care au luat naștere și s-au dezvoltat în ultimii 25 de ani au avut libertatea de a experimenta, de a-și asuma riscuri și de a înregistra profituri.
Creșterile economice au nevoie de piețe și instituții: Indivizii își înțeleg problemele și încep să le rezolve. Însă adevăratul progres este când o echipă diversă își combină resursele în aceeași direcție. Piețele și instituțiile permit acest tip de colaborare, valorificând potențialul uman. Oamenii de astăzi au nevoie de produse și servicii care nu pot exista fără piețe și instituții. Nu poți avea smartphone-uri fără Big Data și nici vaccinuri de combatere a coronavirusului fără Big Pharma.
Crearea averii precedă distribuția: Oamenii celebrează filantropia, în special în timpul unei pandemii. Liderii adevărați se concentrează asupra creării, nu distribuirii averii. Își aleg o provocare suficient de grea, recrutează oameni inteligenți și le dau mână liberă să inoveze. Ei deveni analiști sau programatori neavând în minte posibilele acte de caritate care pot avea loc în viitor. Acești oameni merită același nivel de laude pe care le primesc doctorii, asistentele medicale și șoferii de camioane din timpul pandemiei de coronavirus.
Oamenii care se uită spre viitor din anul 1995 înțeleg valoarea întreprinderilor și piețelor. Dar văd și un avertisment: Progresul este efemer, iar lanțurile globale de aprovizionare care oferă din belșug produse ieftine pot dispărea dacă nu sunt sprijinite de instituții.