În vremuri în care oamenii aleg o companie mai mult în funcție de șef, ci nu în funcție de bani, liderii joacă un rol crucial în dezvoltarea organizațiilor

În vremuri în care oamenii aleg o companie mai mult în funcție de șef, ci nu în funcție de bani, liderii joacă un rol crucial în dezvoltarea organizațiilor. Astfel, mai mult decât oricând, educația liderilor trebuie să fie printre prioritățile unui business în creștere. Din poziția sa la școala de business IEDC-Bled School of Management din Slovenia, prof. dr. Nenad Filipović își pune amprenta pe cea mai importantă resursă a unei companii: liderii săi.

Prof. dr. Nenad Filipović este director de programe de educație managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia, predă cursuri de management general și etică în afaceri. În calitate sa de director al proiectelor EMBA la școala de business a supervizat peste 200 de proiecte și a fost mentor personal pentru mai mult de 40 de directori executivi din Europa Centrală.

Filipović este lector, director de proiect MBA și director de educație executivă la IEDC – Bled School of Management din 1991. A absolvit Inginerie Electrică la Universitatea din Zagreb, Croația, unde și-a luat și diploma de master în informatică. Filipovic și-a început cariera profesională ca lector asistent în informatică la Universitatea din Zagreb. După trei ani, s-a alăturat grupului Rade Končar, o mare companie de producție din Croația.

A fost șef de cercetare și dezvoltare în divizia de sisteme de control, director pentru vânzări la nivel mondial de tehnologie a informației și vicepreședinte senior al grupului responsabil de cercetare și dezvoltare și restructurarea grupului.

Despre managerii români pe care-i vede la școala sa, Nenad Filipović spune că au evoluat în ultimii ani și că au recuperat din decalajele pe care le aveau față de cei din țările mai dezvoltate din regiune.

„Dacă ne uităm la evoluția managerilor români de-a lungul timpului, pot spune că am văzut o recuperare. Dacă la începutul tranziției, acum 30 de ani, managerii români erau ceva mai puțin educați decât în unele dintre celelalte țări din regiune, acum cu siguranță sunt la același nivel sau mai sus. Vedem practicile de afaceri din România destul de dezvoltate, deci toți oamenii care vin sunt în medie foarte bine pregătiți. De asemenea, la nivel motivațional stau foarte bine“, a explicat el.

Peste 200 de manageri români au urmat până în prezent programele de educație managerială oferite de IEDC – Bled School of Management din Slovenia, dintre care mai mult de 60 au fost absolvenții programului de MBA.

„Ei vin la programe precum programul de management general și programul pentru tineri manageri, majoritatea trimiși de companiile lor. De asemenea, lucrăm cu o serie de companii precum Vienna Insurance Group, care este prezent în toată regiunea și are companii și în România. Deci cel mai mare număr de oameni vin prin astfel de programe în care lucrăm fie cu managerii, fie cu întreaga companie.“

Școala din Slovenia există de mai bine de 35 de ani, fiind înființată în 1986, iar prof. dr. Filipović spune că vine cu o combinație de programe care acoperă învățarea continuă pentru manageri.

„Avem practic trei grupuri de activități, unul este reprezentat de programele de licență, MBA și DBA – doctorat în administrarea afacerilor, apoi avem o serie de programe mai scurte, programe de înscriere deschise pentru câteva săptămâni sau până la câteva zile, potrivite pentru persoanele aflate în diferite stadii de dezvoltare profesională. Și apoi avem o mare parte din programele noastre de afaceri care sunt adaptate pentru companii individuale, adaptate la situații complete“, a explicat el.

Aproximativ 85% din veniturile școlii provin din străinătate, din țări care sunt în principal în Europa.

„Bineînțeles că zilele astea este război în Ucraina, nu mai avem afaceri cu Ucraina, am ieșit și din Rusia, dar avem mai multe companii globale care lucrează cu noi și din alte teritorii, din Asia Centrală de exemplu. Dar majoritatea afacerilor noastre provin din Europa.“

Unii manageri își plătesc singuri programele studiate, iar mulți dintre ei își conving companiile să-i susțină.

„Compania plătește într-un final. Acesta este cel mai frecvent caz, acela în care plătește compania, este întâlnit în 60% dintre situații. În cazul unora dintre manageri, compania decide că ar trebui să studieze la un astfel de program pentru că îi pregătește pentru o poziție superioară. În unele cazuri, compania plătește o parte din taxă, iar ei plătesc restul. Uneori, compania plătește totul. Dar măcar companiile le acordă timp, având în vedere că preferăm ca oamenii să nu-și părăsească locul de muncă în timp ce urmează cursurile“, afirmă reprezentantul școlii de business.

Cursurile unui program durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.

Despre sistemul de educație din România, el spune că este unul bun la nivel de bază, însă calitatea lui scade odată cu creșterea nivelului educațional.

Prof. dr. Nenad Filipović, director de programe de educație managerială, IEDC-Bled School of Management, Slovenia: „În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize și este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuația cererii, afacerile internaționale au o viață dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“

„Educația din România, așa cum văd eu lucrurile, urmează aceeași capcană a regiunii și anume că scade calitatea pe măsură ce mergi mai sus. Deci educația la nivel de bază este ridicată și scade pe măsură ce crește nivelul de studii. Cum poate fi rezolvată această problemă? Prin a urma tendințele internaționale, să fie competitivă în studii superioare în IT, inginerie, plus o bună educație în științe sociale. Cred că încă subestimăm nevoia de științe sociale în aceste zile în companii, este din ce în ce mai multă nevoie să înțelegem comportamentul uman. Așa că eu cred că vom avea nevoie de o mai bună calitate a educației atât în sectorul tehnic, cât și în științele sociale”, a explicat profesorul de business.

În ceea ce privește comportamentul noilor generații pe piața muncii, el este de părere că cei mai tineri dintre candidați caută în continuare anumite lucruri în companiile unde au un loc de muncă, lucruri care nu sunt foarte diferite de cele căutate de vechile generații.

„Oamenii încă sunt în căutare de companii în care pot fi mândri că lucrează, unde pot fi mândri de ei înșiși și de performanța lor, unde se pot dezvolta. Am analizat factorii care atrag oamenii să se alăture companiei și 89% dintre oameni caută un șef bun. Nu este vorba de un salariu bun. Cei patru mari factori în alegerea unui loc de muncă sunt: un șef bun, companie de care să fiu mândru, un job în care sa învăț și să mă dezvolt, precum și salariul primit. Toate cercetările statistice arată salariile pe această poziție și acolo nu se schimbă nimic în funcție de generație. Clasamentul a fost același în ultimii patru ani.”

Astfel, companiile nu trebuie să-și schimbe strategiile pentru a atrage noile generații, ci doar trebuie să se adapteze la cerințele pe care le au toate generațiile de angajați care sunt acum prezente pe piața muncii.

„Angajatorii trebuie să ofere sens muncii, șefi buni, fie că le place sau nu. La asta se așteaptă și cred că tot mai multe companii își dau seama și încep să o facă. Așa funcționează lumea și nu ar trebui să existe excepții”, a subliniat Filipović.

România are nevoie de mai multe investiții în inovare și în oameni pentru a fi mai competitivă la nivel internațional, este de părere prof. dr. Nenad Filipović.

„Inflația este o provocare pentru companii, piața muncii vine cu provocări pentru toate companiile, deci există o serie de presiuni externe asupra companiilor. Transformarea companiilor către unele care generează valoare adăugată mai mare, cu competitivitate mai mare la scară europeană este ceva care încă nu vine cu rezultate suficiente. Sunt încă multe lucruri de făcut acolo. În acest sens, structura ofertei companiilor de pe piață nu este suficientă pentru a fi competitive pe plan internațional la scara pe care multora le place să o vadă. România are nevoie de mai multe investiții în inovare și în oameni pentru a fi mai  competitivă la nivel internațional“, a spus el. 

Astfel, profesorul de business spune că se poate observa  o lipsă a internaționalizării, din cauza naturii pieței locale, oamenii sunt obișnuiți să facă afaceri în România și în companiile lor.

„În comparație cu alte țări, poate că au mai puțină experiență internațională. În țările mai mici în special, oamenii sunt mai expuși experienței internaționale.“ Despre mediul de afaceri din România, Nenad Filipović spune că încă suferă de o lipsă de stabilitate, dar asta este o problemă generală în Europa în zilele noastre.

„În perioada aceasta este clar că încă nu ne-am revenit dintr-o serie de crize și este foarte greu de prezis când ne vom reveni. Vedem fluctuația cererii, afacerile internaționale au o viață dificilă în perioada asta. Germania pare să aibă probleme, China pare să aibă probleme, America face mai multe afaceri în interior.“

De asemenea, directorul de programe de educație managerială la IEDC-Bled School of Management din Slovenia este de părere că organizațiile încă nu au capacitatea suficientă de a veni cu idei inovatoare care să influențeze capacitatea companiei, nu doar în România, ci în întreaga regiune a Europei Centrale. Este vorba de idei inovatoare în ceea ce privește noi modele de afaceri, utilizarea mai bună a tehnologiilor, unele care în prezent dictează viteza de dezvoltare. „Este interesant de observat că și pentru economiile mai dezvoltate capacitatea companiilor de a utiliza corect tehnologia digitală în crearea de afaceri, deci transformarea digitală este atinsă la mai puțin de 50% din potențial. Încă nu ne optimizăm procesele, ceea ce este tipic pentru ceea ce fac companiile mai dezvoltate, digitalizarea canalelor către clienți. Dacă ne uităm la tranzacțiile băncilor și ale companiilor de asigurări, care totuși și-au făcut canale digitale comparative cu cele din economiile mai bazate, suntem încă în urmă. Dacă ne uităm la retailul digital, suntem încă în urmă și aici. Toate aceste lucruri sunt interdependente“, a adăugat el.

Despre piața muncii din România și din regiune, Filipović subliniază că este una cu lipsă de resurse pe toate nivelurile de competențe, însă lipsa acută se simte la nivel de blue collar.

Cursurile a circa 60% dintre liderii de business de la IEDC-Bled School of Management din Slovenia sunt plătite de companiile lor; Cursurile unui program IEDC- Bled School of Management durează circa 17 săptămâni, iar costurile pentru un program depind de format, cel standard fiind de 28.500 de euro per angajat.