În ultimii cinci ani, s-a creat câte o cooperativă agricolă la 2,5 zile. „Fermierii s-au asociat pentru a-și vinde marfa, erau nevoiți să arunce o parte din ea când era supraproducție“

♦ La finalul primului semestru din 2021, numărul de cooperative agricole din România a trecut de 1.800 ♦ Mai bine de jumătate din cooperativele existente au fost înființate în perioada 2016 – 2020 ♦ Primele 20 de cooperative agricole după cifra de afaceri realizată au făcut peste 900 mil. lei în 2020, însă cifra este similară cu cea realizată de primele 10 cooperative în 2019. Acest lucru arată că fermierii au fost puternic impactați de seceta pedologică, iar în unele cazuri scăderile au fost de până la 50%.

Deși România este membră a Uniunii Europene de 14 ani, numărul co­operativelor agricole nou înființate a început să crească abia în ultimii cinci ani. Astfel, din 2016 până la finalul anului trecut, au apărut 935 de cooperative agricole, adică o cooperativă la 2,5 zile, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comerțului.

„Principalul factor pentru care mulți fermieri s-au asociat este dat de accesul la fonduri europene prin Planul Național de Dezvoltare Rurală. Cooperativele au avut anumite avantaje la punctaj și au putut accesa bani nerambursabili de până la 90% din investiție, iar astfel au putut să și crească mai rapid. De altfel, în ultimii doi ani s-au asociat fermierii și pentru a-și vinde marfa, pentru că în sezon, cel puțin la roșii și castraveți, este supraproducție și erau nevoiți să arunce o parte din producție“, spune Horațiu Raicu, președinte al Cooperativei Agricole Agrostar, ce reunește circa 20 de producători de legume din satele Câmpurelu și Colibași, din județul Giurgiu.

De asemenea, Andrei Pascu, acționar al Cooperativei Agricole Rodagria, înființată în 2017 în Ogoru, județul Călărași, susține că fermieri și-au dat seama că e mai ușor să-și facă loc pe rafturile din supermarketuri cu produsele dacă își unesc forțele, însă, subliniază că lucrurile merg greoi, pentru că de la producător la comerciant nu există fluiditate și armonie.  „Noi am vrut cooperative ca afară, dar coordonarea noastră nu este ca afară și atunci apar sincope, iar unii membri ai cooperativei, chiar dacă sunt înscriși în ea, preferă să vândă individual. De ce? Pentru că noi nu avem o istorie ca ceilalți, iar în lipsa comunicării apare neîncredere și multe cooperative existente nu sunt funcționale“, afirmă Andrei Pascu.

La începutul lunii iulie, în România erau în total 1.831 de cooperative agricole înființate, potrivit datelor de la Registrul Comerțului, însă, dintre acestea numai aproximativ 500 depun bilanț anual, conform celor mai recente date ZF.

Specialiștii din domeniu consideră că acest lucru se întâmplă pentru că unii fermierii încă privesc cooperativa ca pe un CAP (cooperativă agricolă de producție), având experiența de dinaintea anilor ?90, ci nu ca pe o structură strategică sau de marketing.

„Practic, avem cooperative constituite și ținute în sertar, fără să fie lucrative. Avem nevoie de intervenția statului, pentru că asocierea reală este inexistentă, căci sunt persoane care confundă cooperativa cu CAP-ul. În continuare o să asistăm la o creștere, pentru că vin bani prin noul Plan Național Strategic, dar o parte o să fie tot nefuncționale“, a explicat Horațiu Raicu.

Totuși, Pascu, antreprenor întors după mai mulți ani din străinătate, crede că fermierii români pot înțelege rolul cooperative, dar nu doar promovându-se ideea de a fi afiliați la o cooperativă, ci și de comercializa prin intermediul acesteia.

„Noi avem 15 membri, unii sunt full time, alții nu. Dar anul acesta am observat că s-au întors 7-9 membri care erau la început și au vândut toată marfa prin intermediul cooperativei, pentru că au înțeles că fermierii trebuie să producă, ci nu să negocieze sau să se ocupe de logistică. Cooperativele aduc un plus în business și viitorul este al asocierii, pentru că altfel o să fie foarte greu să mai vinzi marfa. În primă fază, unii membrii o să nege beneficiile, apoi o să accepte cooperativa și după aceea o să îi vadă importanța“, consideră Andrei Pascu.

La un pas de miliard

Primele 20 de cooperative agricole din România, după cifra de afaceri, au realizat anul trecut, în total, venituri de 933,5 milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerțului. Cele mai multe companii au avut venituri în scădere, din cauza secetei pedologice, care a afectat puternic producțiile de cereale.

Spre comparație, în 2019, primele 10 cooperative agricole din România realizaseră venituri totale de 855,3 milioane de lei.

Mai mult, anul trecut, au fost multe schimbări în top, începând chiar cu liderul. Cooperativa agricolă integrată Țara Mea, formată din peste 1.000 de membrii, și-a pierdut prima poziție, coborând de la peste 200 de milioane de lei, la afaceri de circa 153 de milioane de lei, conform datelor publice.

Totodată, Cooperativa agricolă Dobrogea Sud, care lucrează peste 20.000 de hectare, în principal în județul Constanța, cel mai afectat de seceta din anul agricol 2020, a coborât de pe locul 3 pe locul 9, căci veniturile s-au redus cu 55% până la 36,2 milioane de lei. Însă, s-au văzut și recoltele bune din vestul țării, dar și prețul record al cerealelor, pentru că Cooperativa agricolă Banat Agro Vest a urcat pe locul 4 de pe locul 6, ajungând la 61,4 milioane de lei, cu 5 milioane mai mult decât în anul precedent.