În timp ce coronavirusul continuă să ucidă mii de oameni în fiecare zi, bogații precum Bill Gates sau Eric Schmidt profită de pe urma pandemiei și devin tot mai bogați

Ea vorbește despre America, însă temerile la care face referire sunt prezente și în viețile europenilor. Klein atrage atenția că giganții din tehnologie se folosesc de pandemie ca de un laborator în care cultivă lumea visată de ei.

În timp ce coronavirusul continuă să ucidă mii de oameni în fiecare zi, companiile din tehnologie profită de oportunitate pentru a-și extinde influența și puterea, scrie Naomi Klein.

Pentru câteva momente, în timpul ședinței zilnice despre criza medicală ținută de guvernatorul din New York în ziua de miercuri, 6 mai, figura sobră care a apărut pe ecrane săptămâni întregi a fost înlocuită de ceva ce seamăna a zâmbet.
„Suntem gata, ne-am hotărât”, a anunțat gâfâit guvernatorul. „Suntem newyorkezi, așa că suntem cutezători, suntem ambițioși (…) Ne dăm seama că schimbarea nu este doar iminentă, ci și că ne poate fi prietenă dacă o facem așa cum trebuie.“

Inspirația pentru această dispoziție neobișnuit de bună a fost o intervenție televizată a fostului CEO al Google Eric Schmidt, care s-a alăturat conferinței guvernatorului pentru a anunța că va conduce un grup pentru reimaginarea realității post-COVID din statul New York, cu accent pe integrarea permanentă a tehnologiei în fiecare aspect al vieții civice.
„Primele priorități în ceea ce încercăm să facem”, a spus Schmidt, „sunt axate pe telesănătate, învățământ la distanță și broadband. Trebuie să căutăm soluții care pot fi prezentate acum și accelerate și să folosim tehnologia pentru a face lucrurile mai bine.“ Și pentru a  nu exista niciun dubiu că obiectivele fostului șef al Google au fost binevoitoare, fundalul pentru conferința video conținea un cadru cu o pereche de aripi de înger.

Cu doar o zi înainte, Cuomo anunțase un parteneriat similar cu Fundația Bill și Melinda Gates pentru a dezvolta „un sistem de învățământ mai inteligent”. Numindu-l pe Gates un „vizionar”, Cuomo a spus că pandemia a creat „un moment în istorie când putem încorpora și avansa ideile lui Gates (…) toate aceste clădiri, toate aceste săli fizice – de ce nu, cu toată tehnologia pe care o avem?“ a întrebat el, aparent retoric.

Între timp, ceva care seamănă cu o doctrină coerența cu privire la șocul pandemic începe să apară. Să-i spunem „Screen New Deal”. Mult mai multă tehnologie de vârf decât orice am văzut în dezastrele anterioare, un viitor ce s-a conturat accelerat pe măsură ce numărul victimelor creștea a ajuns la noi în săptămânile de izolare fizică nu ca o necesitate dureroasă de a salva vieți, ci ca un laborator cu subiecți vii pentru un viitor permanent – și extrem de profitabil – fără contact. Anuja Sonalker, CEO la Steer Tech, o companie din Maryland care vinde tehnologie pentru parcare fără șofer, a rezumat recent noul impuls personalizat de virus. „Am văzut o deschidere pentru tehnologia care reduce nevoia de intervenție din partea omului, tehnologie fără contact“, a spus ea. „Oamenii sunt periculoși pentru ceilalți oameni, mașinile nu.“

Este un viitor în care casele noastre nu vor mai fi niciodată spații exclusiv personale, ci, prin conectivitate digitală de mare viteză, devin școlile noastre, cabinete medicale, săli de sport și, dacă este stabilit de stat, închisorile noastre. În viitorul care se conturează grăbit, toate aceste tendințe se accelerează.

Acesta este un viitor în care, pentru privilegiați, aproape totul este livrat la domiciliu, fie prin intermediul tehnologiei de streaming și cloud, fie fizic prin vehiculele fără șofer sau cu drone, apoi partajat pe o platformă media. Este un viitor care angajează mult mai puțini profesori, medici și șoferi. Este un viitor despre care se spune că este guvernat de inteligența artificială, dar de fapt este ținut laolaltă de zeci de milioane de angajați anonimi, ascunși în depozite, centre de date, fabrici de moderare a conținutului, ateliere de electronice, mine de litiu, ferme industriale, instalații de procesare a cărnii și închisori, unde oamenii sunt lăsați să muncească  neprotejați de boli și de exploatare. Este un viitor în care fiecare mișcare, fiecare cuvânt, fiecare relație a noastră poate fi identificată, urmărită și stoarsă de informații prin colaborări fără precedent între giganții de tehnologie și guvern.

Dacă toate acestea sună cunoscute, se datorează faptului că înainte de Covid acest viitor bazat pe aplicații ne-a fost vândut în numele comodității și personalizării fără fricțiuni. Însă mulți dintre noi aveam îngrijorările noastre. Sunt despre securitatea, calitatea și inechitatea telesănătății și a cursurilor colective online. Despre mașinile fără șoferi care lovesc pietoni și drone care distrug colete. Despre cum urmărirea locației și comerțul fără numerar ne distrug confidențialitatea și încurajează discriminarea rasială și de gen. Despre platformele de socializare fără scrupule care otrăvesc ecologia informației și sănătatea mintală a copiilor noștri. Despre „orașe inteligente” pline de senzori care înlocuiesc administrația locală. Despre locurile de muncă bune pe care aceste tehnologii le-au distrus. Despre locurile de muncă proaste pe care le-au produs în masă.

Și, mai ales, am avut îngrijorări cu privire la bogăția și puterea care amenință democrația, acumulate de o mână de companii de tehnologie care stăpânesc arta abdicării – evitarea tuturor responsabilităților pentru dezastrul rămas în domeniile pe care le domină acum.

Acesta a fost trecutul moștenit. Astăzi, multe dintre aceste îngrijorării bine întemeiate sunt acoperite de un val de panică, iar această distopie este redenumită în grabă. Acum, pe un fundal înfricoșător de moarte în masă, ne este vândută cu argumentul dubios că aceste tehnologii sunt singura cale posibilă de a ne feri viețile de pandemie, că sunt cheile indispensabile pentru a ne pune la adăpost pe noi și pe cei dragi.

Datorită lui Cuomo și diferitelor sale parteneriate de miliarde (inclusiv unul cu Michael Bloomberg pentru testare și urmărire), statul New York a devenit un showroom sclipitor pentru acest viitor sumbru. În centrul tuturor acestor lucruri este Eric Schmidt.

Cu mult înainte ca americanii să înțeleagă amenințarea pe care o reprezintă Covid-19, Schmidt a declanșat o campanie de lobby și PR agresive promovând tocmai viziunea parcă desprinsă din Black Mirror a societății cu care Cuomo l-a împuternicit să o construiască. În centrul acestei viziuni se află integrarea perfectă a guvernului cu o mână de giganți din Silicon Valley – cu școli publice, spitale, cabinete medicale, poliție și armată, toate externalizând (cu costuri ridicate) multe dintre funcțiile lor de bază către companiile private de tehnologie.

Este o viziune pe care Schmidt a insistat din rolurile sale de președinte al Comitetului pentru inovație în domeniul apărării, care consiliază Departamentul Apărării al SUA cu privire la utilizarea accelerată a inteligenței artificiale în armată, și de președinte al puternicei Comisii de securitate națională pentru inteligență artificială, sau NISCAI, care face recomandări Congresului cu privire la „progresele în domeniul inteligenței artificiale, dezvoltările legate de machine learning și tehnologiile asociate”, cu scopul de a răspunde „nevoilor naționale și economice de securitate ale Statelor Unite, inclusiv riscului economic”. Ambele consilii sunt înțesate de puternicii executivi din Silicon Valley și de manageri de top din companii, inclusiv Oracle, Amazon, Microsoft, Facebook și, bineînțeles, foștii colegi ai lui Schmidt de la Google.

În calitate de președinte, Schmidt – care deține în continuare mai mult de 5,3 miliarde de dolari în acțiuni la Alphabet (compania-mamă a Google), precum și investiții mari în alte firme de tehnologie – s-a dedicat, în esență, unei transformări pornite de la Washington în numele Silicon Valley. Scopul principal al celor două consilii este de a solicita creșteri exponențiale ale cheltuielilor guvernamentale pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale și pentru infrastructura tehnologică, cum ar fi 5G – investiții de care ar beneficia în mod direct companiile în care Schmidt și alți membri ai acestor consilii au participații extinse.

Mai întâi în prezentările cu ușa închisă pentru congresmeni, iar mai târziu în articole de opinie și interviuri, argumentul de bază al lui Schmidt a fost acela că, deoarece guvernul chinez este dispus să cheltuiască nelimitat bani publici construind infrastructură pentru supraveghere de înaltă tehnologie și permițând în același timp companiilor de tehnologie chinezești, cum ar fi Alibaba, Baidu și Huawei, să încaseze profiturile obținute din aplicațiile comerciale, SUA sunt pe cale să piardă dramatic poziția dominantă în economia globală.

Centrul de informații privind confidențialitatea electronică (Electronic Privacy Information Center – EPIC) a obținut recent accesul la o prezentare făcută de NSCAI a lui Schmidt în mai 2019. Documentul conține afirmații alarmiste despre modul în care infrastructura de reglementare relativ laxă a Chinei și apetitul enorm pentru supraveghere forțează această țară să ia fața SUA într-o serie de domenii, inclusiv „inteligență artificială pentru diagnostic medical”, vehicule autonome, infrastructură digitală, „orașe inteligente”, ride-sharing și comerț fără numerar.

Motivele date pentru avantajul competitiv al Chinei sunt numeroase, variind de la volumul mare de consumatori care fac cumpărături online la „lipsa sistemelor bancare vechi din China”, ceea ce a permis țării să sară peste numerar și carduri de credit și să dezlănțuie „o piață imensă de comerț electronic și de servicii digitale” folosind plăți electronice, la o penurie severă de medici, ceea ce a determinat guvernul să lucreze îndeaproape cu companii de tehnologie, cum ar fi Tencent, cu scopul de a folosi AI pentru medicină „predictivă”. În prezentare se arată că în China companiile de tehnologie „au autoritatea de a elimina rapid barierele de reglementare, în timp ce inițiativele americane se împotmolesc în dovedirea conformității cu regulile HIPPA și în aprobarea de către FDA”.

Cu toate acestea, mai mult decât orice alt factor, NSCAI indică disponibilitatea Chinei de a îmbrățișa parteneriate public-privat în supravegherea în masă și colectarea datelor ca motiv al avantajului său competitiv. Prezentarea scoate în evidență „sprijinul guvernamental și implicarea explicită a Chinei, spre exemplu, în implementarea recunoașterii faciale”. Documentul argumentează că „supravegherea este unul dintre primii și cei mai buni clienți pentru Al” și, în plus, că „supravegherea în masă este o aplicație care ucide învățarea profundă”.

Într-un capitol intitulat „Seturi de date de stat: supraveghere egal orașe inteligente” se arată că China, împreună cu principalul concurent chinez al Google, Alibaba, sprintează.
Acest lucru este remarcabil, deoarece compania-mamă a Google, Alphabet, a promovat tocmai această viziune prin divizia Sidewalk Labs, alegând o parte mare a cartierelor cu ieșire la apă ale orașului Toronto ca prototip al „orașului inteligent”. Însă proiectul Toronto a fost închis după doi ani de controversă continuă cu privire la cantitățile enorme de date cu caracter personal pe care le-ar colecta Alphabet, la lipsa protecției vieții private și la beneficiile discutabile pentru oraș în ansamblu său.

La cinci luni de la această prezentare, în noiembrie, NSCAI a emis un raport provizoriu Congresului în care sună în continuare alarma cu privire la necesitatea ca SUA să se ridice la nivelul adaptărilor făcute de China  acestor tehnologii controversate. „Suntem într-o competiție strategică”, afirmă raportul, obținut prin intermediul FOI de către EPIC. „AI va fi în centru. Viitorul securității și economiei noastre naționale este în joc.” Schmidt a declanșat apoi o campanie media, în care cerea, printre altele, „un parteneriat fără precedent între guvern și industrie” și promova AI ca fiind viitorul a orice, de la biotehnologie la banking și apărare. China a apărut din nou ca o sperietoare, o națiune care urmărește să devină liderul lumii la inovație într-o cursă pe care SUA n-o vor câștiga.

Singura soluție, pentru Schmidt, este un val de bani publici. Lăudând Casa Albă pentru solicitarea unei dublări a finanțării pentru cercetare în AI și știința informațiilor cuantice, el a scris: „Ar trebui să planificăm dublarea din nou a finanțării în aceste domenii, pe măsură ce construim capacitate instituțională în laboratoare și centre de cercetare (…) În același timp, Congresul ar trebui să îndeplinească solicitarea președintelui pentru cel mai înalt nivel de finanțare în domeniul cercetării și dezvoltării din ultimii peste 70 de ani, iar Departamentul Apărării ar trebui să valorifice această creștere a resurselor pentru a dezvolta capabilități avansate în domeniile AI, cuantice, hipersonice și alte tehnologii prioritare.“

Aceasta s-a întâmplat cu exact două săptămâni înainte ca epidemia de COVID-19 să fie declarată pandemie și nu se menționa atunci că un obiectiv al acestei extinderi vaste, hi-tech, a fost protejarea sănătății americanilor. Se spunea doar că este necesară pentru ca SUA să evite să fie întrecute de China. Desigur, retorica se va schimba în curând.
După două luni, Schmidt a pus aceste cereri – pentru cheltuieli publice masive pentru cercetare și infrastructură de înaltă tehnologie, pentru „parteneriate public-private” în AI și pentru slăbirea miriadelor de protecții ale confidențialității și siguranței – într-un exercițiu agresiv de rebranding. Acum toate aceste măsuri (și multe altele) sunt vândute publicului ca singura speranță posibilă de a ne proteja de un nou virus care va fi alături de noi în anii următori.
Iar companiile de tehnologie cu care Schmidt are legături strânse și care populează influentul consiliul consultativ pe care acesta îl prezidează s-au repoziționat toate ca protectori binevoitori ai sănătății publice și campioni neobosiți ai lucrătorilor esențiali, ai „eroului de zi cu zi” (mulți dintre ei, cu posturi cum ar fi cele de curieri, și-ar pierde locurile de muncă dacă aceste companii obțin ceea ce vor). La mai puțin de două săptămâni după introducerea măsurilor de carantină în statul New York, Schmidt a scris un articol pentru Wall Street Journal în care a lămurit că Silicon Valley are toate intențiile de a folosi criza pentru o transformare permanentă.
Orice american ar trebui să se întrebe unde își dorește să fie națiunea când pandemia de Covid-19 se va fi terminat. Cum ar putea tehnologiile emergente utilizate în actuala criză să ne propulseze într-un viitor mai bun? Companii precum Amazon știu să furnizeze și să distribuie eficient. Acestea va trebui să ofere servicii și sfaturi oficialilor guvernamentali care nu dispun de sistemele de calcul și de expertiză ale giganților de tehnologie.
De asemenea, ar trebui să accelerăm tendința de învățare la distanță, care este testată astăzi mai mult ca niciodată? Online, nu există nicio nevoie de apropiere, ceea ce permite studenților să primească instrucțiuni de la cei mai buni profesori, indiferent de cartierul în care locuiesc.
Acum, în mijlocul carnavalului pandemic al fricii și incertitudinii cu privire la viitorul pe care boala le-a adus, aceste companii își văd clar oportunitatea de a distruge principiile democrației, de a căpăta aceleași puteri cu concurenții lor chinezi, care au luxul de a funcționa fără a fi împiedicați de interferențele drepturilor civile sau ale muncii.

PHOTO / THISISENGINEERING RAENG  / UNSPLASH