În spatele tiparniței BCE

Va fi creat și un buget nou al zonei euro, finanțat din viitoarea taxă pe tranzacții financiare și cu rolul de a finanța proiecte de infrastructură în țările membre cu probleme, în condițiile în care acestea acceptă să renunțe însă, în favoarea Bruxellesului, la atributul suveranității în materie fiscală și de reforme structurale (nu și la suveranitatea politică, atâta vreme cât declarația reuniunii precizează că numai membri ai Parlamentului European din țările implicate pot lua decizii care afectează strict o regiune sau alta).

Mult mai puține progrese au fost făcute în privința chestiunii recapitalizării directe a băncilor prin Mecanismul European de Stabilitate. Germania insistă ca recapitalizarea directă să fie posibilă doar după intrarea în vigoare a supravegherii bancare unice, dar discuția urmează să fie reluată la reuniunea din 3 decembrie a Eurogrupului.

Cert e că, din toate reuniunile la vârf ale liderilor europeni din 2010 încoace, aceasta a fost cea mai relaxată, fără amenințarea piețelor financiare la ușă, ceea ce e strict meritul BCE și al Rezervei Federale, a căror generozitate față de piețe a mai înlăturat din aerul uzual panicat al analiștilor bancari atunci când comentează perspectivele economiei UE. În spatele tiparnițelor BCE și Fed însă, starea economiilor sugrumate de austeritate rămâne la fel de rea, reflectată în noile proteste violente din Grecia și în anunțul de grevă generală convocată de sindicate la 14 noiembrie în Grecia, Portugalia, Spania și Italia.