În România avem o criză de leadership în companii, avem experți foarte buni, dar nu avem manageri de oameni
Aproape toate companiile, în special cele românești, se plâng că se confruntă cu o criză de personal fără precedent, că nu au oameni, iar când au le este foarte greu să-i motiveze și să-i rețină. Pandemia și crizele cu care…
Aproape toate companiile, în special cele românești, se plâng că se confruntă cu o criză de personal fără precedent, că nu au oameni, iar când au le este foarte greu să-i motiveze și să-i rețină. Pandemia și crizele cu care ne confruntăm în fiecare zi fac viața mult mai grea companiilor în domeniul resurselor umane. Discuția despre lipsa de oameni nu este la nivel de blue collar, ci la nivel de middle și top management. Deși companiile au bani, au proiecte, nu au cu cine să facă toate aceste lucruri. În România avem o criză de leadership în companii, avem experți foarte buni pe domeniile lor, dar nu avem manageri de oameni, de aceea lucrurile se mișcă foarte greu, spune Sorin Faur de la Academia de HR.
Mai mult decât atât, leadershipul actual înseamnă cineva care să gestioneze atât partea de criză sau crizele care apar, cât și partea de resurse umane, unde tensiunile sunt din ce în ce mai evidente și mai puternice. Din lipsă de manageri cu ceva experiență, companiile ajung să numească în poziții de top și să le dea responsabilitatea conducerii altor oameni unor angajați din zona de execuție, din zona operațională, care sunt foarte buni experți pe domeniul lor, dar care nu au nicio legătură cu leadershipul și cu conducerea altor oameni, și de aceea, de multe ori, totul se sfârșește într-un dezastru – proiectele nu sunt livrate la timp, se pierd bani, angajații ajung să-și urască șefii, iar companiile nu știu ce să facă.
Leadershipul actual înseamnă cineva care să gestioneze atât partea de criză sau crizele care apar, cât și partea de resurse umane, unde tensiunile sunt din ce în ce mai evidente și mai puternice.
Pentru a conduce oameni, pentru a-i face să îndeplinească anumite sarcini, pentru a-i face să meargă înainte, să execute o strategie, îți trebuie alte calități față de cele pe care cineva le are într-o poziție de expert. Dacă ești un bun inginer nu înseamnă automat că ești și un bun manager. Pe piața românească există percepția greșită că cel care este numit manager și care are în responsabilitate mai mulți oameni trebuie să știe tot ce știe un expert, un om din echipa lui. Sorin Faur spune că un lider trebuie să știe lucruri de bază, nu în detaliu, și trebuie să obțină rezultate cu ajutorul oamenilor din echipă, care sunt mult mai buni în zona lor. Ce trebuie să știe un lider este cum să-i motiveze pe cei din echipa lui pentru a realiza un lucru, spune Sorin Faur. Având o experiență mai mare, multinaționalele încearcă să găsească și să pregătească din timp viitorii lideri, cei care trebuie să ocupe poziții de management și care trebuie să aibă ca obiectiv conducerea unor oameni. Companiile românești nu au această experiență și de cele mai multe ori se axează mai mult pe zona de expertiză decât pe zona de leadership.
Mai mult decât atât, România nu are o expertiză în domeniul educației de management, școlile noastre focusându-se mai mult pe zona teoretică și pe zona tehnică, spune Sorin Faur. Pe de altă parte, și cei care au anumite calități de lideri devin dintr-o dată copleșiți de problemele pe care le au, mai ales că pe lângă administrarea părții operaționale trebuie să se ocupe de administrarea psihologică a angajaților. Vrei nu vrei, trebuie să ai și să oferi empatie, să-i asculți pe oamenii tăi și să încerci să-i înțelegi, menționează Sorin Faur. Situația descrisă mai sus nu este nouă, companiile se confruntă tot timpul cu această problemă, dar pandemia și criza cu care ne confruntăm a accentuat și a scos mai mult în evidență această problemă. Nu toate sarcinile, nu toți oamenii pot fi înlocuiți cu roboți, cu aplicații, cu procese de automatizare. Companiile continuă să se bazeze pe oameni și automat au nevoie de lideri care să conducă acești oameni.
cristian.hostiuc@zf.ro