In ringul Bursei

Pe vremea cand era boxer profesionist, Prunea si-a spart de nenumarate ori arcada si nasul. Insa niciodata n-a fost “numarat” de arbitru. Boxul l-a invatat ce inseamna corectitudinea, consecventa, darzenia si intelegerea fata de partenerul din ring. Conduite pe care le gaseste foarte utile in ceea ce face acum, la 61 de ani.Lungul drum spre casaPe cand era in clasa a VIII-a, Petru Prunea asculta fascinat povestile pe care i le spunea un verisor de-al lui, student la Medicina in Cluj, despre o sala dotata cu aer conditionat in care se antrenau campioni national la box. “De mult imi doream sa fac un sport mai deosebit, iar aerul conditionat – despre care nu stiam mare lucru la vremea respectiva – m-a convins imediat sa merg si eu la box”, povesteste Prunea. Acasa, in Panticeu (o comuna din judetul Cluj), nimeni nu parea sa aprecieze pasiunea sa brusca: “Parintii mei nici nu vroiau sa auda de asa ceva. Doar verisorul meu m-a incurajat”, explica actualul presedintele al SSIF Broker. Scoala generala si liceul le-a facut in Cluj, asa ca putea merge zilnic la antrenamentele care se desfasurau la Clubul Sportiv Municipal (CSM). In vacante, insa, lucrurile se complicau, pentru ca biletul de autobuz din Panticeu pana in capitala de judet costa 11 lei. “Evident ca tata nu-mi dadea bani, asa ca eram nevoit sa ma descurc de unul singur. Mergeam cu bicicleta, de doua ori pe saptamana: 38 de km dus si 38 intors, pe drum nepietruit”, precizeaza el.Impotriva campionuluiPetru Prunea nu s-a lasat influentat de parerile parintilor si-a continuat sa se antreneze. La 15 ani, adica in 1960, a inceput sa boxeze la profesionisti; in 1962 a ajuns campion national; in 1965 a fost selectionat pentru lotul olimpic, iar in 1968 a ajuns in semifinalele Campionatului Republican. In perioada in care a facut parte din lotul olimpic a boxat alaturi de campioni nationali de renume, ca Vasile Antonio sau Ion Dinu, si chiar de campioni olimpici, cum ar fi polonezul Jerzy Kuley. Cu acesta din urma a luptat la Poznan, in septembrie 1968. “Kuley castigase titlul de campion si la Olimpiada de la Tokio – in 1964 si la cea de la Mexico City – in august 1968. A acceptat sa intre cu mine in ring cu o singura conditie: sa nu urce pe cantar inainte de meci. Si, dupa ochi, avea cu vreo sapte kilograme mai mult decat mine”, povesteste Prunea. Antrenorul sau l-a sfatuit sa accepte, avand in vedere ca cel mai probabil nu va mai avea sansa sa boxeze cu un campion olimpic. In plus – i-a mai explicat antrenorul – faptul ca adversarul are cu sapte kilograme mai mult decat limita categoriei nu poate sa insemne decat ca e prea gras si ca se va misca mai greu. “In prima repriza l-am batut. A doua a fost cum a fost, dar in a treia a venit dezastrul. M-a cam snopit si nici nu e de mirare: avea mainile la fel de groase ca picioarele mele”, isi aminteste fostul boxer. Un fenomen inexplicabilMeciurile pierdute nu erau singurele dezavantaje ale vietii de boxer. In tinerete, Prunea avea aproximativ 62 de kg. Si pentru ca la categoria semi-usoara/usoara, la care boxa el, limita era de 60 de kg, el se vedea nevoit, inainte de fiecare competitie, sa dea rapid jos kilogramele in plus. Reteta? “Antrenamente cu doua treninguri puse unul peste altul, bai de abur si reducerea consumului de lichide. Adica exact opusul dietelor moderne, in care regula celor doi litri de apa consumati zilnic e sfanta. Asa e in box. Mancam inclusiv bomboane care produc super salivatie, ca sa eliminam cat mai mult din apa adunata in organism”, precizeaza Prunea. Regimul sau de slabit avea succes garantat, dar inaintea unei gale programate la Posdam, fostului boxer i s-a intamplat un lucru ciudat. “Seara, cand m-am urcat in tren la Cluj aveam 60 de kilograme, iar dimineata, cand am ajuns la destinatie, aveam 61, desi nu am mancat nimic toata noaptea!”, exclama el. Din cauza acestei intamplari, careia nici in ziua de azi nu-i gaseste o explicatie logica, nu a mai putut boxa, la respectiva competitie. “In asemenea situatii se spune ca ai ‘evitat’ meciul”, explica Prunea. In ciuda greutatilor, “pe vremea aceea nimic nu era mai important decat sa-ti ridice arbitrul mana, in semn de victorie, la finalul meciului”, adauga el.Din ring la universitateIn 1970, dupa 10 ani de activitate, Petru Prunea a abandonat boxul de performanta. “Echipa CSM Cluj-Napoca, la care eram legitimat, s-a destramat. In plus, la categoria mea a aparut Calistrat Cutov de la Dinamo Bucuresti. Nu am luptat niciodata cu el, dar de cand l-am vazut prima oara am stiut ca nu-l pot invinge”, recunoaste, cu sinceritate, directorul SSIF Broker. Pe langa asta, simtea nevoia sa faca o a doua facultate, pe langa cea de Stiinte Economice, pe care a absolvit-o in 1967. “Asta era ceva mai rar, in randul tinerilor din generatia mea – sa faci doua facultati. Oricum, niciodata nu mi-am neglijat examenele din cauza boxului”, marturiseste el. Pentru a doua facultate a ales, surprinzator, Filosofia. In 1971 si-a inceput si cariera didactica, pe care o continua si in prezent: este profesor titular la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca (UTCN) si colaborator la Universitatea din Oradea, Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir si Universitatea Gheorghe Asachi din Iasi.Lectia aplicataDisciplinele pe care le preda la UTCN – Micro si Macroeconomie, Piete de capital si burse de valori, Institutii financiare, Managementul riscului – l-au motivat pe Prunea sa se apuce, dupa Revolutie, de afaceri. “Mi-am spus ca daca tot stiu lectia pe dinafara de la scoala, sa incerc sa o si pun in practica”, explica el. In 1994, si-a convins cativa prieteni sa infiinteze o agentie de brokeraj. “Ei, la randul lor, au convins alti prieteni si-asa am ajuns sa avem, in prezent, filiale in 24 de judete din tara”, spune Petru Prunea. Capitalul investit initial in SSIF Broker a fost, in 1994, echivalentul a 35.000 de dolari. Dupa 11 ani, adica in 2005, profitul net al societatii sale a ajuns la 13,16 milioane de lei (3,6 mil. euro). Cea mai mare parte din profit a fost obtinuta din speculatiile derulate pe piata de capital, societatea castigand peste 12 milioane de lei (3,4 mil. euro) din diferentele favorabile de pret, restul provenind din comisioane. In prezent, SSIF Broker are in portofoliu actiuni la 73 de societati si detineri mai mari de 5% la 5 companii. Prin-tre participatiile semnificative se numara Siretul Pascani, Mecanica Ceahlau, Biofarm Bucuresti, Compa Sibiu, Saturn Alba-Iulia si Romcab Targu-Mures. In 2006, planurile lui Prunea prevad deschiderea de noi unitati, in orase precum Turnu Severin, Bacau, Brasov, dar si noi agentii ale SSIF Broker in Bucuresti. Afacerile companiei vor creste, astfel, cu 30-35%, potrivit estimarilor directorului general.”Puterea nu vine din pumn”Urmarind toate informatiile financiare publicate de compania pe care a fondat-o, ai putea spune ca Petru Prunea si-a facut bine lectiile. L-au ajutat cu ceva, in toata aceasta poveste de succes, cei zece ani de box pe care i-a facut in tinerete? “Foarte mult!”, raspunde el. “Din box am invatat ce inseamna corectitudinea, consecventa, darzenia si intelegerea fata de celalalt. Toate aceste conduite m-au ajutat sa razbesc in afaceri”, adauga Prunea.Desi n-a mai luptat in ring din 1970, el isi face si acum, o data la doua zile, antrenamentele: gimnastica si alergare intre 6 si 8 km. In total – o ora de miscare. Meciurile nu le mai urmareste, pentru ca boxul din ziua de azi l-a dezamagit. “Galele nu ajung nici la un sfert din calitatea celor din anii ’60”, motiveaza el. Totusi, il admira pe Leonard Doroftei, pentru ca este “un mare sportiv si un mare om. Profesorii il citeaza la cursurile festive”. Se pot compara victoriile din ring cu reusitele din afaceri? “E o chestiune de varsta”, raspunde Petru Prunea. In afaceri nu exista, ca in box, arcade si nasuri sparte, iar puterea nu vine din pumn, ci din maiestria cu care stii sa analizezi situatii. Un lucru e valabil, insa, si in box, si in afaceri: e bine sa nu te “numere” arbitrul.Doctor in economieIntre 1968 si 1976, Petru Prunea a fost inspector de credite la Banca Nationala, sucursala Cluj si, intre 1971-1979, profesor asociat de economie politica la Universitatea de Medicina Cluj. Titlul de doctor in economie l-a primit in 1986. Dupa 1993 a facut parte din CA ale unor importante societati intre care Banca Carpatica, Siretul Pascani sau BVB. In plus, intre 1993 si 1996, a fost membru al Grupului Consultativ pe probleme economice al presedintelui Romaniei.Aerul de ClujBroker Cluj are o filiala si la Bucuresti, pe care Petru Prunea o viziteaza cel putin o data pe luna, cand are sedinta la Bursa. Chiar daca drumurile sunt obositoare, el nu s-ar muta in Capitala. “Am refuzat doua oferte foarte bune. Prima a fost in anul doi de facultate, cand mi s-a propus sa ma mut la Steaua, pentru un salariu de 1.450 de lei – echivalentul retributiei unui plutonier major. Aveam cazare asigurata si masa la popota. Trebuia sa renunt la cursuri si nu-mi convenea. A doua oferta am primit-o in 1995, iar la mijloc era un salariu de 2.000 de dolari. Am refuzat, pentru ca aerul, la Bucuresti, este poluat. In plus, oamenii nu se tin de cuvant. Pentru ei vorba e doar sunet, nu angajament”, explica Prunea.Misiune specialaLa mijlocul lunii iulie, societatea Turism Felix a anuntat ca intentioneaza sa se listeze la Bursa, prin vanzarea a 77 de milioane de actiuni. Conducerea societatii spera ca majorarea de capital obtinuta in acest mod sa ajute la transformarea bailor intr-unul din cele mai mari spa-uri din Europa de Sud-Est. Iar SSIF Broker a fost ales sa intermedieze oferta. “Baile Felix sunt una dintre ultimele bogatii pe care le mai are Romania. Pentru aceasta operatiune vom folosi, in premiera pentru Romania, un sistem de stabilire a pretului pe actiune in functie de evolutia subscrierilor”, explica directorul Broker, Petru Prunea.