În fața unei iminente crize alimentare, UE lansează un plan de acțiune menit să ajute fermierii să facă față scumpirii îngrășămintelor

Invadarea Ucrainei de căre Rusia în 2022 și scumpirea ulterioară a gazelor a dus la creșterea prețurilor îngrășămintelor, iar acestea nu au mai revenit la nivelurile de dinaintea războiului.

Conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează în mod normal 30% din îngrășămintele lumii, au agravat și mai mult situația. În 2024, îngrășă­mintele erau cu 60% mai scumpe decât în 2020. Astăzi, acestea sunt cu 70% mai scumpe decât în 2024.

În acest context, Comisia Euro­peană a prezentat recent un plan de acțiune pentru a ajuta fermierii să facă față noilor creșteri de prețuri la îngrășăminte.

„Fermierii abordează următorul sezon de achiziții de îngrășăminte într-un climat de incertitudine extre­mă, nu doar în ceea ce privește cos­tul, ci și disponibilitatea reală a aces­tora,“ avertizează COPA-Cogeca, care re­prezintă principalele sindicate agri­cole europene, potrivit Le Monde.

Odată cu apropierea verii, când fermierii trebuie să decidă ce să plan­teze în toamnă, creșterea prețurilor la îngrășăminte, într-un context în care, dimpotrivă, prețurile la cereale sunt scăzute, i-ar putea încuraja pe unii să-și lase o parte din terenuri necultivate.

„Este o problemă de suvera­nita­te alimentară“, insistă Comisia, care va pune pe masă, în iunie, un pachet de câteva sute de milioane de euro pentru a-i ajuta pe agricultori. Se va apela la „rezerva agricolă“ a buge­tu­lui comunitar, unde au rămas 200 de milioane de euro pentru 2026.

Alte fonduri vor fi adăugate, fără ca valoarea acestora să fie precizată în această etapă.

Comisia urmează de asemenea să prezinte în iunie un pachet de măsuri specifice de modificare a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a oferi statelor membre o flexibilitate sporită în utilizarea ajutoarelor disponibile și pentru plăți în avans din PAC.

Pe termen mai lung, Comisia propune diverse măsuri pentru a reduce dependența UE, care importă 60% din îngrășămintele pe care le consumă. Una dintre măsuri vizează încurajarea dezvoltării de îngrășăminte alternative și organice, care ar urma să fie produse pe plan local și care ar putea înlocui până la 20% din importuri, estimează un înalt funcționar european. Comisarul pentru agricultură și alimentație Christophe Hansen menționează „reciclarea nutrienților, sectoarele biometanului și biogazului, valorificarea digestatului și tehnologiile inovatoare“.

Bruxelles-ul va analiza de asemenea stocarea de îngrășăminte și stimularea producției europene, potrivit Financial Times. Comisia a anunțat că va evalua „opțiunile de pregătire pentru îngrășămintele cheie“, inclusiv obligarea statelor membre să dețină stocuri sezoniere sau minime și eventual implementarea unor achiziții comune de îngrășăminte.

Oficialii UE nu sunt îngrijorați de un efect de domino asupra prețurilor alimentelor în mod imediat, dar avertizează că acesta s-ar putea manifesta până la sfârșitul anului, deoarece fermierii epuizează stocurile de îngrășăminte cumpărate înaintea războiului din Iran.

În ciuda apelurilor din partea unor țări și a fermierilor și contrar a ceea ce sugerase până de curând, Comisia a exclus în cele din urmă suspendarea taxei la frontieră pe carbon pentru îngrășăminte, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie. Aceasta consideră că o astfel de măsură ar fi contraproductivă și că și alte sectoare poluante ar putea folosi această măsură pentru a solicita un tratament preferențial, notează Le Monde.

Fermierii se tem că prin această taxă plătesc în mod indirect factura pentru costurile mai mari la îngrășăminte, conform Euronews.

Cu planul său, Comisia Europeană încearcă să-i calmeze pe fermierii aflați în impas înaintea discuțiilor politice cheie legate de bugetul pe agricultură al UE pentru următorii șapte ani. După protestele care au zguduit capitale din Belgia până în Franța și Germania în ultimii doi ani, Bruxelles-ul pare din ce în ce mai îngrijorat de faptul că scumpirea bruscă a energiei și îngrășămintelor ar putea declanșa o nouă reacție negativă împotriva agendei climatice a UE.

Însă planul nu aduce soluțiile rapide la care unii speraseră, scrie Politico.

Fermierii „așteptau acțiuni îndrăznețe“, arată Veronika Vrecionova, care conduce comitetul pe agricultură din cadrul Parlamentului European. „Foile de parcurs nu achită facturile. Fermierii au nevoie de acțiune, nu de intenții“.

Grupurile de lobby din agricultură aduc argumente similare. „Fermierii europeni nu pot aștepta un nou plan pe termen lung, în timp ce costurile de producție continuă să crească, iar capacitatea europeană de producție de îngrășăminte dispare“, declară Jose Maria Castilla de la ASAJA, cea mai mare organizație a fermierilor din Spania. „Criza actuală nu este doar despre prețuri, ci despre autonomie strategică, securitate alimentară și supraviețuirea agriculturii europene“.

România importă mai mult de jumătate din îngrășămintele folosite în agricultură, iar acestea reprezintă 20-30% din costul de producție al cerealelor. Pe plan local, Chimcomplex întâmpină probleme, iar Azomures, rămas cel mai mare producător de îngrășăminte din țară și singurul combinat, este în curs de a fi cumpărat de Romgaz.