IN FATA „BANILOR FIERBINTI“

Banca Nationala a Romaniei isi testeaza strategia inaintea momentului de liberalizare a contului de capital, programat pentru primavara viitoare.

In fiecare zi, pe piata valutara romaneasca exista in medie oferta de circa 100 de milioane de euro, daca se exclud operatiunile intre banci. Cererea, sustinuta de interventiile Bancii Nationale, a depasit oferta anul acesta si de aceea euro a crescut. Ce se va intampla insa la primavara, in aprilie, daca brusc, intr-o zi, oferta nu va mai fi de 100 de milioane, ci de 300 de milioane de euro? In cazul in care BNR nu va mai interveni, asa cum a avertizat, este foarte putin probabil ca cererea sa tina pasul.

Este oare posibil ca euro sa scada in primavara catre 36.000 – 37.000 de lei? Da, iar varianta nu a fost exclusa nici de reprezentantii BNR, in discutii neoficiale.

De ce insa de la primavara? Pentru ca Romania va trebui ca in aprilie, conform calendarului actual, sa ia o masura ale carei efecte le asteapta toti cu sufletul la gura: liberalizarea contului de capital, care le va permite in sfarsit strainilor sa devina jucatori directi pe piata monetara romaneasca, adica si sa faca depozite in lei sau sa cumpere titluri de stat si sa repatrieze banii. 

Deja, multe banci straine, atrase de randamentele ridicate ale depozitelor in lei, asteapta cu nerabdare liberalizarea: se estimeaza ca la primavara vor plasa circa 2 miliarde de euro, bani care se vor regasi in ultima instanta ca oferta pe piata valutara pentru a fi schimbati in lei. In Ungaria, in cateva ore dupa liberalizarea contului de capital au intrat 5 miliarde de euro in tranzactii speculative.

Dezechilibre mari pot aparea in momentul in care o banca straina, de exemplu, decide sa-si repatrieze banii; va scoate atunci din tara nu numai sumele depuse, ci si profiturile acumulate, cererea de valuta de pe piata va creste, iar moneda nationala se va deprecia brusc si accentuat. Daca banca centrala nu e pregatita sa vanda suficienta valuta in acel moment pentru a echilibra cererea si oferta, efectele vor fi coplesitoare. Asa s-a intamplat in 1997, in ceea ce a ramas in istorie sub numele de „criza asiatica“, cand s-au retras masiv capitaluri speculative sau in 1998, cand s-a prabusit rubla.

„Cred ca este realist sa se anticipeze o crestere importanta a intrarilor de capital in Romania in momentul liberalizarii gradate, pana la aderarea la UE, a contului de capital“, crede Berna Bayazitoglu, analist al Credit Suisse First Boston pentru Europa Centrala si de Est.

Care ar putea fi, in aceste conditii, solutia pentru a evita repetarea unor astfel de experiente, din moment ce dobanzile mari in lei ofera aproape o garantie ca Romania va fi „invadata“ din primavara de capital speculativ? In prezent, o banca straina ar putea plasa fara probleme cateva sute de milioane de dolari in depozite in lei cu dobanda de 15 – 16%, obtinand aici un randament de circa 6 ori mai mare decat pe pietele internationale, in conditiile in care, dolarul, de exemplu, a scazut fata de inceputul anului.

Anticipand potentialele dificultati de anul viitor, Banca Nationala a scazut in ultimele luni cu circa 3%, cumulat, dobanda de interventie, iar bancile comerciale au urmat si ele, mai lent, tendinta, reducand dobanzile la depozitele in lei. Dobanda de interventie a bancii centrale, care acum este de 18,75%, ar trebui sa scada cel putin in acelasi ritm, spun analistii, pentru ca sistemul financiar romanesc sa fie, macar in parte, protejat in fata intrarilor speculative de capital.

„Cred ca un nivel de 15% pentru dobanda de interventie poate fi unul pertinent pentru momentul liberalizarii“, crede Radu Craciun, analist la ABN AMRO. Pana acum, arma pe care BNR pare hotarata sa o foloseasca e cea a incertitudinii cursului: cel care isi propune sa speculeze in Romania e lipsit astfel de atuul unui curs fix, si nu poate calcula la ce curs isi va transforma in valuta banii din plasamentele in lei. Daca de exemplu va cumpara lei la 36.000 lei/euro pentru a-i plasa in depozite, ar putea pierde, in eventualitatea in care decide sa-si repatrieze banii cand un euro este 42.000 de lei, din simpla conversie nefavorabila.

Bancile centrale au si alte instrumente de descurajare a iesirilor de capital speculativ, printre ele numarandu-se depozitele minime neremunerate (un fel de „garantie“) sau taxe impuse pentru fluxurile de capital pe terment scurt. Trebuie insa, spune Florian Libocor, analist financiar, „sa existe capacitatea de a defini si identifica cat mai precis capitalul speculativ“, pentru ca „altfel exista riscul penalizarii investitiilor sanatoase sau a schimburilor comerciale, care presupun tot fluxuri de capital pe termen scurt“.