În Europa, creșterea dramatică a prețurilor energiei pune presiune pe consumatorii ajunși în pragul disperării după doi ani de coronavirus, lockdownuri și îngrijorări privind locurile de muncă

Îngrijorarea gospodăriilor cu privire la prețuri a atins cele mai ridicate cote din acest secol, consumatorii fiind astfel mai puțin înclinați să cheltuiască în forță, relevă un sondaj al Comisiei Europene. Dacă cererea va avea de suferit, aceasta va avea impact asupra ritmului de redresare economică de pe urma pandemiei.

Creșterea prețurilor gazelor a împins inflația în sus, iar un model al Bloomberg Economics estimează că criza energiei ar putea șterge până la 1% din PIB. Banque Pictet & Cie estimează că criza ar putea elimina 0,2% din creșterea pe acest trimestru, iar economiștii UBS și-au redus estimarea de creștere pe 2022 pentru regiune la 4,2% de la 4,8%.

Iar în timp ce impactul economic ar putea fi limitat grație economiilor acumulate de consumatori în pandemie și solidității pieței muncii, gospodăriile mai sărace vor avea cel mai mult de suferit. Deocamdată, criza este resimțită cel mai acum de țările din estul continentului, unde ponderea cheltuielilor pe energie este mai ridicată.

Presiunile legate de costuri împing companiile europene să majoreze prețurile, împingând inflația și mai sus.

Perspectivele sunt sumbre la nivelul întregii economii mondiale. Banca Mondială și-a redus estimările privind creșterea eco­nomică din SUA, zona euro și China, avertizând că nivelurile ridicate ale datoriilor, inegalitatea în creștere de venituri și noi tulpini de coronavirus amenință redresarea economiilor aflate în curs de dezvoltare, potrivit Reuters.

Creșterea economiei mondiale este așteptată să decelereze pronunțat la 4,1% în 2022 de la 5,5% anul trecut și la 3,2% în 2023 pe măsură ce cererea slăbește, iar guvernele își restrâng măsurile de susținere.

Fondul Monetar Internațional este așteptat de asemenea să-și reducă proiecțiile de creștere în raportul de pe 25 ianuarie. În ultimul său raport, Banca Mondială avertizează că inflația, ce va persista peste așteptări, problemele continue legate de lanțurile de aprovizionare și forța de muncă, cât și noi tulpini de coronavirus vor pune presiune asupra creșterii economice la nivel mondial.

În ceea ce privește lanțurile de aprovizionare, un focar de omicron izbucnit în China îi pune în alertă pe producători și transportatori. De la mijlocul lunii octombrie sunt confirmate cazuri locale de infectare cu coronavirus zilnic și vor fi probabil necesare restricții mai dure pentru stăvilirea răspândirii omicron, cu consecințe pentru porturi și fabrici și impact la nivel mondial.

Asociația germană BGA a avertizat la rândul său cu privire la perturbări masive ale lanțurilor de aprovizionare din cauza omicron.

Numai unu din șase din cei chestionați în cadrul unui sondaj realizat recent de Forumul Economic Mondial este optimist cu privire la perspectivele economiei mondiale.

Doar unu din 10 se așteaptă ca economia mondială să accelereze în următorii trei ani.

Schimbările climatice au fost considerate principalul pericol, în timp ce eroziunea coeziunii sociale, a nivelurilor de trai și deteriorarea sănătății mentale au fost identificate riscuri care s-au amplificat de la începutul pandemiei.