(În) avangarda energiei verzi

Simtel este o companie de inginerie înființată în anul 2000 de trei prieteni, absolvenți ai Universității Politehnica din București în aceeași promoție. Cei trei fondatori, Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc și Radu Vilău, în vârstă de 43 de ani fiecare, dețin o participație de 100% în Simtel și sunt implicați și în afacerile de zi cu zi ale companiei – Iulian Nedea este CEO, Sergiu Bazarciuc este director executiv, iar Radu Vilău este director tehnic.

Compania a funcționat la început ca integrator de soluții pentru operatorii de telefonie mobilă, dezvoltând proiecte complexe pentru toți operatorii prezenți în România, iar  între timp a dezvoltat alte două linii de afaceri, respectiv automatizări industriale și construcția și întreținerea de centrale electrice fotovoltaice și alte surse alternative de energie verde.

„În anul 2012 am început să livrăm proiecte în sectorul industriei energiei regenerabile, proiectare, furnizare materiale și echipamente, construcție și mentenanță de centrale fotovoltaice. Între anii 2015 și 2017, în România nu s-a construit aproape nimic în materie de parcuri fotovoltaice, dar noi am rămas conectați la domeniul fotovoltaic fiind lideri în mentenanța centralelor electrice fotovoltaice. Situația s-a schimbat însă în jurul anului 2017, când am construit o centrală fotovoltaică pentru Penny Market la Videle. Din acel moment, lucrurile au început să se dezvolte într-un ritm mult mai rapid. Acel proiect practic ne-a propulsat, iar anul trecut am fost responsabili pentru construcția a aproximativ jumătate din centralele fotovoltaice nou construite în România”, spune Iulian Nedea, CEO al Simtel, într-un interviu pentru Business MAGAZIN.

Până în prezent, Simtel a construit în țară peste 50 de facilități fotovoltaice. Beneficiari au fost în principal retaileri, dar și companii care dețin spații de producție. După proiectul cu Penny Market, în 2018, Simtel a dezvoltat parcuri fotovoltaice pe acoperișurile a 16 magazine Mega Image din România. În acest an, alte 10 magazine Mega Image vor avea noi panouri fotovoltaice instalate pe acoperișurile lor de echipa Simtel, dar și cel puțin șapte magazine Dedeman din toată țara (cererea din partea fraților Pavăl venind la începutul lui 2020), însă compania va continua și colaborarea cu supermarketurile Penny.

În 2019, Simtel a construit aproape jumătate din centralele fotovoltaice care s-au realizat pe plan local, atât ca număr, cât și ca putere instalată. Așadar, ponderea veniturilor generate de activitatea din sectorul energiei regenerabile în veniturile totale ale Simtel a crescut semnificativ anul trecut datorită proiectelor pe care le-a livrat retailerilor din România.

„În 2019, aproximativ 60% din venituri au provenit din construcția și mentenanța parcurilor fotovoltaice, proiectele din automatizare și robotică au adus 10% din venituri, iar telecomunicațiile au participat cu restul de 30%. Ne așteptăm ca în anii următori, pe măsură ce veniturile vor crește, și ponderea veniturilor din proiectele de energie verde să crească”, spune Iulian Nedea, care consideră că programul Green Deal va contribui la creșterea exponențială a oportunităților companiei. „La urma urmei, acolo unde există bani, există proiecte noi. Ca afacere, cu siguranță putem beneficia de context.

Green Deal pune în lumină domeniul energiei regenerabile. Suntem într-o poziție favorabilă pentru că suntem și susținători ai energiei verzi și pionieri ai acestei mișcări în România, cel puțin în domeniul energiei solare. Cert este că prețul energiei va continua să crească, deoarece cererea crește, prin urmare companiile au o oportunitate unică în acest moment pentru a se asigura deja că afacerea lor nu va fi afectată de aceste costuri în creștere în anii următori. De asemenea, dorim să inovăm în continuare implicându-ne
în proiecte inedite, precum stații de încărcare mașini electrice sau trotinete electrice.”
Programul Green Deal la care se referă antreprenorul a fost adoptat de Uniunea Europeană la finalul anului 2019 și este menit să încurajeze accesul la surse regenerabile de energie atât pentru companii, cât și pentru persoane fizice, oferind finanțare pentru astfel de proiecte. Două dintre principalele ținte din strategia Green Deal până în 2050 sunt transformarea UE într-un bloc cu emisii nete zero de gaze de seră și reducerea cu 90% a emisiilor de gaze în sectorul transporturilor. Documentul arată așadar că executivul european vrea ca UE să devină neutră din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră.

De la proiectare până la punerea în funcțiune, Simtel a realizat în parcările Penny Market România o rețea de 11 stații de încărcare pentru mașini electrice, marca ABB, cele mai performante din România. Patru dintre acestea formează o premieră pentru traseul București-Constanța, o rețea în drumul spre mare. Până la existența acestora, un șofer cu o mașină electrică cu autonomie de 200 de kilometri risca să nu ajungă la Constanța. Pe durata unei pauze sau a unei sesiuni de cumpărături în magazinele Penny Market, respectiv circa 15-30 de minute, bateria unei mașini se poate încărca până la 80% din capacitate.

În afară de stațiile de încărcare, Simtel are expertiză și în întreținerea parcurilor eoliene, construiește stații de încărcare solare pentru trotinete electrice, unul din proiecte fiind stația din sensul giratoriu de la Charles de Gaulle din București, realizată împreună cu operatorul de trotinete electrice Flow, și intenționează să fie și în avangarda soluțiilor pentru stocarea de energie. „În acest moment, tehnologia este încă destul de costisitoare, astfel că nu este o practică obișnuită în România pentru companii să investească în astfel de soluții, dar ne așteptăm ca în acest an sau în următorii companiile să înceapă să investească și în stocarea de energie, mai ales că în ultimii patru ani costul acestei tehnologii a scăzut cu peste 60%.”

Evoluția domeniului se reflectă și în veniturile companiei: în 2018, aceasta a înregistrat venituri la nivel consolidat de 3 milioane de euro, în 2019 au crescut la 5,5 milioane euro, iar pentru 2020 compania se așteaptă la venituri de 11 milioane de euro, adică de două ori mai mari față de anul precedent. „În 2018 am avut o marjă de profit netă de 12% și ne așteptăm să o menținem la acest nivel și pe viitor, deoarece vom continua să investim în dezvoltarea echipei noastre, în realizarea de proiecte mai mari și, de asemenea, în dezvoltarea unei noi direcții de afaceri pe viitor. Dacă vom accesa metode alternative de finanțare, prin intermediul pieței de capital sau al altor surse, credem că impactul pozitiv al acestora va fi vizibil abia începând cu anul 2021.”
Iulian Nedea mai spune că Simtel este, probabil, „primul start-up autentic din România”, întrucât a fost finanțat de un investitor care a crezut în ideile celor trei prieteni. Ulterior, acesta s-a retras din business, iar compania a continuat să se finanțeze prin reinvestirea profitului și prin produse tradiționale, adică în principal finanțarea bancară.
Astăzi, Simtel are 45 de angajați, din care 26 sunt ingineri, și peste
100 de colaboratori. Șeful Simtel spune că au nevoie constantă de ingineri calificați, dat fiind faptul că afacerea crește de la lună la lună. „Inginerii noștri sunt atrași de salariile pe care le oferim, de proiectele pe care Simtel le livrează în România și în străinătate, dar și mai încântați că au ocazia să lucreze cu tehnologii noi. Lucrăm la proiecte mari pe plan local și în străinătate. De exemplu, ne ocupăm de mentenanța parcurilor fotovoltaice în țări precum Chile, Marea Britanie, Franța, Germania, Bulgaria, Ucraina și cu proiecte în zona de robotică și automatizări procese industriale (motoare electrice, convertizoare, PLC-uri ș.a.) în Brazilia, Coreea de Sud, Turcia, Olanda, Suedia, Norvegia, Egipt. Astfel, pe piață suntem considerați un angajator destul de atractiv, aspect de care suntem foarte mândri.”
Experiența inginerilor de la Simtel a fost solicitată de companii din întreaga lume, atât în România, cât și în țări din Europa, Asia, America de Sud și de Nord sau Africa. Compania a dezvoltat rețele de comunicații mobile pentru Huawei, Vodafone, Telekom și Orange, iar pentru Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a realizat un upgrade al sistemului de monitorizare al spectrului de radiofrecvență din România. Pe alte segmente, Simtel a livrat proiecte de automatizare pentru producătorul japonez de componente auto Takata și pentru belgienii de la Bekaert Slatina, iar pentru Dacia, producătorul de mașini de la Mioveni, a fost responsabilă pentru un proiect de automatizare a liniei de asamblare.

De ce energie verde?
Energia regenerabilă este o soluție viabilă pentru reducerea amprentei de carbon lăsate în atmosferă. În teorie, potențialul energiei regenerabile depășește celelalte tipuri de energie, deoarece este nelimitat și nu are efecte negative. Ponderea energiei generate în România de panourile fotovoltaice este încă relativ mică, echivalând cu aproximativ 3,46% din energia totală, dar este în continuă creștere.
„Energia regenerabilă este viitorul, deoarece ajută la descentralizarea pieței energiei, oferind atât companiilor, cât și utilizatorilor individuali oportunitatea de a dezvolta surse proprii de energie fără a mai depinde de furnizorii clasici. În plus, deținerea de surse proprii de energie poate contribui și la predictibilitatea prețului. În prezent, România se află într-o poziție favorabilă, deoarece prețul energiei este încă mic față de alte piețe occidentale, ca de exemplu Germania. Cu toate acestea, se estimează că în fiecare an, costul energiei din România va crește cu 3% așa că trebuie să luăm în considerare faptul că în 20 de ani energia va costa cel puțin triplu. Creșterea prețului se datorează investițiilor ce trebuie făcute în modernizarea rețelelor de transport și distribuție, consumului mare de energie odată cu creșterea numărului de mașini electrice și Green Deal-ului prin renunțarea la producția de energie poluantă”, explică Iulian Nedea. În plus, un alt motiv important pentru care energia verde, în special energia solară, este în prezent în tendință ascendentă, este faptul că prețul tehnologiei a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani. „Viitorul industriei constă cu siguranță în soluții care să permită stocarea de energie. În prezent, aproape toate centralele fotovoltaice sunt proiectate pentru consum imediat, adică energia nu este stocată și tot ce se produce se consumă. Opțiunea de stocare a energiei este disponibilă, dar companiile momentan nu o implementează din cauza prețului tehnologiei, care este încă relativ mare. Cu toate acestea, este clar că prețul tehnologiei centralelor va scădea în anii următori și va face ca energia solară să fie și mai atractivă”, explică Iulian Nedea.
La nivel global există o presiune pe companii pentru integrarea componentei ESG în activitatea lor, adică a celor trei factori care măsoară
durabilitatea și impactul societal al unei investiții într-un business – mediu, social și guvernanță corporativă – care ajută la determinarea mai plauzibilă a performanțelor viitoare ale companiilor. Implementarea acestor aspecte, la care un investitor se uită, a început să ajungă și în România.
Ca urmare a poziției pe harta lumii, România este una dintre țările cu un potențial ridicat în ceea ce privește beneficierea/exploatarea energiei solare. „Vă puteți imagina că inclusiv în țările nordice, unde este foarte puțin soare pe an, companiile și persoanele fizice instalează panouri fotovoltaice și soluții de stocare de energie. În UE, România, alături de Grecia, Bulgaria, Italia, Franța și Spania, are cel mai mare potențial de a beneficia de energia fotovoltaică, având în vedere cantitatea de soare și expunerea medie zilnică la soare.” Însă România se află pe unul dintre ultimele locuri în UE când vine vorba de producția de energie pentru autoconsum, deoarece prețul energiei este încă destul de scăzut în comparație cu alte țări europene. Pe de altă parte, dacă vorbim de producția comercială, aici ne situăm mai bine față de alte țări, ceea ce înseamnă că antreprenorii văd potențialul și avantajele pe care sursele proprii de energie regenerabilă le oferă.
Iulian Nedea spune că energia fotovoltaică este o strategie crucială pentru optimizarea costurilor și existența unui model de afaceri durabil. „Investiția pe care companiile o fac pentru construirea centralei fotovoltaice poate fi amortizată în 6-7 ani, dar compania va beneficia de aceste investiții pe parcursul a cel puțin 25 de ani, deoarece aceasta este durata minimă de viață a unui panou fotovoltaic, care poate fi prelungită prin procese corecte de mentenanță și actualizări periodice ale tehnologiei.”
Cofondatorul companiei spune că prin implementarea de soluții energetice regenerabile, companiile pot avea un impact pozitiv asupra educării clienților sau angajaților lor, motiv pentru care în magazinele retailerilor pentru care au construit facilități fotovoltaice Simtel a instalat ecrane care informează în timp real despre cantitatea de energie generată de companie și impactul pozitiv pe care l-a avut asupra mediului, adică numărul de copaci salvați de la tăiere sau cantitatea de CO2 care nu se mai emite. Practic, prin instalarea panourilor fotovoltaice proprii pe acoperișuri, magazinele pot acoperi până la 75% din toată energia utilizată de acestea fără a avea niciun cost suplimentar. Soluția nu este viabilă doar pentru magazine, ci și pentru fabrici, parcuri logistice și corporații care doresc să-și reducă costurile de energie și să devină eco friendly.
De altfel, energia verde se folosește în din ce în mai multe domenii. De exemplu, Neversea își propune să devină în 2020 primul festival din lume alimentat aproape integral cu energie regenerabilă, iar pentru a marca momentul, DJ-ul Alex Parker a mixat, pentru prima dată în lume, din vârful unei turbine eoliene. În Olanda, toate trenurile electrice sunt alimentate în prezent numai cu energie eoliană, în timp ce multe primării din România au început să instaleze incărcătoare solare pentru telefoane sau alte gadgeturi.

„Construim fabrici de bani”
Deoarece performanța energiei verzi este direct influențată de condițiile meteorologice, vânt în cazul energiei eoliene și cantitate de soare în cazul energiei solare, această pondere variază de la o zi la alta și de la sezon la sezon. În România, circa 40% din energia produsă provine din surse regenerabile, respectiv solară, eoliană și hidro. Cea mai rapidă și mai fezabilă din punct de vedere financiar dintre cele trei soluții este o centrală fotovoltaică, a cărei construcție și autorizare durează două-trei luni, spre deosebire de fermele eoliene, a căror perioadă de construire este de circa 4-5 ani.
Iulian Nedea spune că Simtel construiește „fabrici de bani”.
„Sunt funcționale imediat și gata să înceapă să asigure randamentul investiției. Considerăm că energia solară are potențialul de a fi cea mai rapidă sursă de energie în România, în special datorită timpului scurt de implementare și al costului tehnologiei. Dorim să subliniem că deși construcția durează o lună, procesul de proiectare și autorizare poate dura în jur de două luni. Întregul proces include informarea primăriei locale, elaborarea soluției și a proiectului, asigurarea racordării la rețea și finalizarea construcției. Atât timp cât compania construiește un parc fotovoltaic pentru consum propriu, nu are ca obiect principal de activitate producția de energie și nu dă energie în sistem, atunci procesul de autorizare este relativ simplu și rapid. Pentru clienții noștri, oferim o soluție completă, ceea ce înseamnă că pe lângă construcție, ne ocupăm de autorizare, proiectare și mentenanță”, explică el.
Costul construirii unei centrale fotovoltaice și durata de amortizare a investiției depind de la caz la caz. Iulian Nedea spune că investiția poate fi amortizată în decurs de
6-7 ani, timp în care panourile livrează beneficii financiare directe prin reducerea în fiecare lună a costului facturii de energie. Centralele fotovoltaice au o durată de viață de minimum 25 de ani. “Pentru a vă oferi un exemplu real, pentru unul dintre retailerii din România, am construit o centrală electrică fotovoltaică cu o putere instalată de 100 kWp ce produce 120 MWh energie electrică pe an și aduce reduceri de cost pentru beneficiar de peste 12.000 euro anual. Asta înseamnă că în loc de 100 de euro pe MWh, care este prețul actual al energiei electrice (energie activă plus taxe), beneficiarul va avea un cost de 30 de euro pentru fiecare MWh de energie electrică produs din sursă proprie, respectiv o rată internă de rentabilitate (IRR) de 17%.”
Dar mai întâi este nevoie de asigurarea că structura clădirii pe care se dorește instalarea de panouri fotovoltaice poate suporta greutatea sistemului. “Imaginați-vă că vorbim despre adăugarea, în cazul unui supermarket, a aproximativ 30 de tone de greutate pe acoperiș sau între 20 și 40 kg pe metru pătrat. Când am început în 2013, nicio companie nu avea în vedere acest aspect, dar astăzi retailerii ne consultă deja în momentul proiectării construcției spațiului care va găzdui magazinul pentru a se asigura că acoperișul are capacitatea de a susține greutatea.”
Dar care este randamentul unei astfel de investiții? “Randamentul, precum și impactul asupra costului energiei, depind de dimensiunea parcului construit, precum și în ce măsură acoperă nevoia de energie a unei companii individuale sau a unei familii. Dacă ne uităm la exemplul unui supermarket sau al unei companii care optează pentru instalarea de centrale fotovoltaice pentru a optimiza consumul de energie, panourile fotovoltaice pot scădea costurile cu facturile de energie, în medie, cu 50% pe parcursul unui an. Practic, într-un an, o companie poate produce între 50% și 60% din energia pe care o consumă de la panourile solare, sub rezerva desigur a dimensionării puterii instalației fotovoltaice în acord cu consumul actual. Aici este important să subliniem că 50% reprezintă media de economisire pe parcursul unui an, deoarece se produce mai multă energie pe timp de vară, aproximativ 75% din necesarul de energie, spre deosebire de timpul iernii, unde media în România este de 25%.”
În ianuarie 2020, România a produs în total 5,4 miliarde kWh de energie electrică, din care doar 1,8 miliarde kWh au fost produși în hidrocentrale, centrale eoliene și centrale fotovoltaice, adică în facilități de energie regenerabilă. Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), producția de energie eoliană a înregistrat de la an la an o scădere de 19,5%, dar producția de energie hidro a crescut cu 11,2%, iar cea de energie fotovoltaică a crescut cu 75,5%, adică cele mai mari aprecieri din rândul celor mai importante surse de energie.
Pe de altă parte, producția de energie în termocentrale clasice a scăzut în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2020 cu 4,7%, în timp ce energia produsă în centrale nucleare, adică cea de la Cernavodă, singura din România, a crescut cu 2,4%. Pentru că nu produce suficientă energie pentru a răspunde întregii cereri, care va crește în următorii ani și în contextul mașinilor electrice, România a devenit anul trecut importator net de energie.
Sectorul energiei verzi va cunoaște însă o ascensiune și mai puternică în anii următori ca urmare a programului Green Deal adoptat de Uniunea Europeană. Ca urmare, companiile axate pe producția de energie verde au un potențial ridicat de creștere în anii următori, dat fiind faptul că societățile vor trebui să implementeze componenta de energie regenerabilă în activitatea lor.