În așteptarea slujbelor viitorului. ”85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate”

România este țara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilității financiare” emis de Banca Națională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluție ar putea fi antreprenoriatul.

Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an și la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de țări, antreprenoriatul și dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.

La inițiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o rețea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; rețeaua vrea să adordeze și să rezolve probleme locale dar și globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Rețeaua are peste 7.000 de membri și huburi în 376 de orașe din 156 de țări, inclusiv în România. 

Future Makers, sprijinit de organizațiile Global Shapers și Social Innovation Solutions, este un program educațional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluții concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregătește. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie și estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

„Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci și susținerea viitoare a acestora cu sfaturi și conexiuni”, spune Oana Țoiu, curator al comunității Global Shapers din București și fondator al Social Innovation Solutions.
În juriul competiției se află Nicoleta Eftimiu, CEO Coca-Cola România, Sergiu Neguț, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, și Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendințele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obține accesul la investiții, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile și proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

Competiția este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Țoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să își dezvolte o afacere, „ci și pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puțin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, și din ce în ce mai mult pe spirit de inițiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacționa rapid și a include feedbackul din piață, de a gestiona relații umane sau capacitatea de a învăța și a reînvăța continu”.

În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadrați în piața muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În același timp, peste 50% din populația globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generații dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populației globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piața muncii viitorului.

Odată cu avansul tehnologiei și al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboți, iar astfel oamenii vor fi nevoiți să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiți pentru oportunitățile viitorului, este necesar ca și sistemul de învățământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieței. Totuși, „România acum nu face asta ca țară, nu discutăm despre cum ne poziționăm față de schimbările tehnologice și sociale și nici ce strategie are România, în condițiile în care alte țări au miniștri ai inteligenței artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Țoiu.

Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri și că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face față schimbărilor. „Sistemul educațional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puțini dintre absolvenții actuali și cei din promoțiile următoare sunt cu adevărat pregătiți pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii și cooperarea între domenii și discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Țoiu.

Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români și cei din alte țări. „Tinerii români care rămân în țară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse și servicii pe piețe regionale și internaționale, dar și de a identifica, susține și dezvolta noi generații de tineri care să înțeleagă noua lume tehnologică în care intrăm și să își dorească să facă parte din ea.”

O altă inițiativă a organizației pe care Oana Țoiu o conduce și care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de țări din Europa, Africa și Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate și îi susține printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale și conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezența la conferințe internaționale în Africa de Sud și Georgia și investiții de 5.000 de euro ca să își dezvolte ideea.