Împrumuturile vor fi din ce în ce mai scumpe pentru guverne și consumatori: inflația este încă departe de vârf, iar valul de creșteri de dobânzi a devenit global și este abia la început

În Polonia, oamenii aruncă la gunoi din ce în ce mai puțină mobilă, mai puține electrocasnice sau alte obiecte mari. În Marea Britanie, prețurile locuințelor au luat-o în jos după o explozie puternică în ultimii doi ani „ traiul s-a scumpit prea mult, iar consumatorul se gândește de trei ori înainte să ia un credit. Acestea sunt efectele unor valuri de inflație care au forțat băncile centrale ale lumii să dezlănțuie și ele cel mai mare val de majorări de dobânzi din ultimele decenii. Iar ciclul de scumpire a creditului este abia la început, spun analiștii.

Nu este încă o tendință atât de generalizată cum a fost marea încetinire economică sincronizată de dinainte de criza produsă de pandemie pentru că, spre exemplu, Banca Centrală Europeană încă n-a ridicat dobânda de politică monetară, adică

n-a scumpit creditul. Dar o va face cel mai probabil în iulie. Iar banca centrală a Chinei reduce dobânzile pentru a stimula creșterea economică. Fiind uzina lumii, economia chinezească simte mai slab valul de scumpiri de la nivel global și tinde să exporte inflație. Acolo, guvernul se concentrează pe creșterea economiei încă frânată de COVID.

Prin urmare, inflația influențează multe, de la costul creditării la costul vieții și comportamentul consumatorului. Dacă BCE umblă la dobândă va trebui să înceteze și achizițiile de active cu care ține jos costurile de finanțare ale guvernelor din zona euro. Astfel, investitorii și guvernele se pot aștepta ca din iulie încolo să se mărească decalajul dintre prețul creditului pentru economiile considerate mai slabe cum sunt Spania, Italia, Grecia și Portugalia și prețul la care se împrumută Germania. Pentru economiile vulnerabile, va fi mai scump. Prin urmare, se pune întrebarea cât timp prețurile vor mai continua să crească accelerat?

BCE a întâmpinat actualul val de inflație cu optimism, promovând mesajul că va fi doar trecător. Dar n-a fost așa, iar scumpirile au depășit diferitele vârfuri propuse de economiști de top. În zona euro, inflația crește de 10 luni consecutive, iar cei mai mulți economiști se așteaptă ca tendința să continue.

Cele mai recente date arată că în Spania ritmul scumpirilor a accelerat în mai, spre surprinderea multora. Estimările pentru zona euro arată cea mai înaltă cotă de la înființarea uniunii monetare, scrie Financial Times. O cauză majoră a scumpirilor generalizate este energia mai scumpă ca urmare a șocurilor invaziei ruse din Ucraina. Dacă în urmă cu doar o jumătate de an gândul că  prețurile petrolului ar putea ajunge la 100 de dolari pe baril îngrozea, ieri cotația a trecut pragul de 120 de dolari pe baril.

Strategii de la Bank of America apreciază că pentru țițeiul Brent, referința internațională, cotațiile pot trece și de 150 de dolari dacă exporturile ruse scad brusc, notează Reuters. Accelerarea inflației – la aproape 8% în zona euro și Germania – și perspectiva ca aceasta să continue forțează băncile centrale să promită că vor acționa fără întârziere. La BCE, dezbaterile sunt despre cât de agresivă să fie înăsprirea politicii monetară după luni prețioase de întârziere a unui răspuns. Guvernatorul băncii centrale olandeze propune creșterea dobânzii cu o jumătate de punct procentual dintr-un foc, așa cum a făcut și Rezerva Federală americană, care a declarat război total inflației. Economistul șef al BCE, Philip Lane, și președinta băncii, Christine Lagarde, vor o reacție mai domoală și treptată, cu majorări de 25 de puncte de bază în iulie și septembrie. Astfel, dobânda de politică monetară ar fi scoasă din teritoriul negativ după mulți, mulți ani. Nemții ar vrea creștere în trei etape pentru ca dobânda să fie adusă peste zero până la finalul anului. Dar în comparație cu ce se întâmplă la nivel global, BCE pare să acționeze prea lent.

Costurile creditării cresc în cea mai mare parte a lumii, semn că era banilor ieftini apune, arată FT. Băncile centrale majorează dobânzile rapid în ceea ce reprezintă cel mai amplu val de înăsprire a politicii monetare din ultimele două decenii. În ultimele trei luni, băncile centrale au anunțat peste 60 de creșteri de dobânzi după ce în ultimul deceniu în economiile avansate dobânzile au stat la minime istorice. Jennifer McKeown, analist la Capital Economics, spune că băncile centrale au creat „cel mai coordonat ciclu de înăsprire de decenii“. Mulți analiști cred că acesta este doar începutul unui val de scumpire a creditului. McKeown spune că se așteaptă ca din 20 dintre cele mai mari bănci centrale ale lumii, 16 să majoreze dobânzile în următoarele șase luni. Cele mai agresive vor fi cele din SUA și Marea Britanie.