IMPOSIBILUL SE ÎNTÂMPLĂ! EVREII DECOREAZĂ fratele unui NAZIST!
Liderul nazist Hermann Goring a contribuit decisiv la instaurarea terorii regimului lui Adolf Hitler, însă descoperiri recente atestă faptul că fratele său, Albert, ar fi salvat viețile a zeci de evrei, notează Der Spiegel, în ediția electronică.
Albert Goring ar putea primi titlul “Drepți între popoare” după ce va fi evaluat de către o comisie formată din zece supraviețuitori ai Holocaustului. Decorația, instituită din 1953, a fost acordată până acum către circa 20.000 de oameni din 47 de țări. Doar 510 sunt germani, printre care Clare Barwitzky, care a salvat 30 de copii de la deportare în Chamonix în 1943, și Willi Ahrem, comandantul unui lagăr de muncă silnică, care i-a avertizat și ascuns pe evrei când trupele SS au încercat să-i omoare.
Hermann Goring a fost unul dintre comandanții diviziei aeriene de război Luftwaffe și cel mai apropiat confident al lui Adolf Hitler. A contribuit decisiv la popularizarea nazismului și a fost responsabil de pregătirea industriei și economiei germane pentru al Doilea Război Mondial. În 1941, a dat ordinul începerii pregătirilor necesare pentru instaurarea “Soluției Finale”, cu scopul exterminării evreilor din Europa.
Albert Goring, fratele mai mic al lui Hermann, avea convingeri diferite. El ura naziștii și anticipase încă dinaintea războiului că Hitler va ruina Germania. Nu s-a alăturat partidului nazist și, în ciuda apropierii fratelui său de Hitler, a preferat să se mute în Austria și să devină cetățean austriac. După anexarea Austriei de către naziști, Albert a decis să se mute la Praga și de acolo la Budapesta și la București. În puținele ocazii în care s-au întâlnit, în cei 12 ani de la instaurarea regimului până la înfrângerea Germaniei de către Aliați, Hermann l-a protejat pe fratele său de serviciile secrete, Albert riscând să fie arestat și executat pentru activitățile sale contrare legilor.
![]()
În 1962, scriitorul evreu Ernst Neubach nota într-un articol intitulat “Prietenul meu Goring”, publicat în revista Aktuell, câteva dintre acțiunile lui Albert. Neubach descrie un episod petrecut la Viena, la scurt timp după invazia naziștilor. Când trupele naziste au percheziționat vopsitoria Raber de pe strada Wehringerstrasse și nu l-au găsit pe proprietarul acesteia, au decis să o pună pe mama sa de 75 de ani în vitrina pe care au scris cu vopsea “Sunt un evreu murdar”. Goring a văzut scena și a scos-o pe femeie din vitrină, sub privirile uimite ale trecătorilor și ale ofițerilor SS. Aceștia l-au eliberat imediat după ce au văzut actele sale de identitate.
“Mulți oameni îi datorează libertatea fratelui lui Hermann Goring”, scrie Neubach. Albert Goring și-a salvat și doctorul, Max Wolf, de la trimirea în lagărul de concentrare Dachau. A eliberat evrei arestați și le-a transferat bunurile confiscate către Zurich. L-a scăpat de teroarea nazistă și pe Oskar Pilzer, fostul președinte al celei mai mari case de producții din Austria, după ce l-a escortat la graniță chiar înainte de a fi capturat. Mai târziu, la Praga, i-a scris comandatului lagărului Dachau, folosindu-se de numele Goring pentru a-l elibera pe medicul Josef Charvat, unul dintre evreii militanți împotriva nazismului. După primirea scrisorii, comandantul a hotărât să elibereze doi deținuți cu numele Charvat, pentru a nu avea probleme cu superiorii, iar astfel și liderul comunist Charvat reușea să scape cu viață de la Dachau.