Impactul social sau bilanțul financiar?

Până să începi să numeri banii, proprietățile și averea, gândește-te la impactul pe care l-ai avut ca om, ca antreprenor, ca manager în societate. Ce lași în urmă, ce problemă ai rezolvat, care este contribuția ta dincolo de foaia anuală cu rezultate financiare și creșterile de vânzări. Impactul este greu de contabilizat din perspectivă financiară, dar simplu de măsurat în fiecare comunitate care are norocul să atragă atenția unui antreprenor. „Nimeni nu mai poate ignora antreprenoriatul social”.

În 2012, când au pornit proiectul Help Autism cu 8 familii  ai căror copii fuseseră diagnosticați cu autism, Daniela Bololoi și Raluca Bogdan nu s-au gândit că vor primi un premiu pentru antreprenoriat social treisprezece ani mai târziu, la Viena. Nu s-au gândit nici măcar la antreprenoriat. Nu au avut un business plan riguros și nici nu s-au lansat în afaceri ca să prindă niște bani europeni cu care să crească. Și-au dorit doar să contribuie, atât cât pot, la rezolvarea unei probleme reale a unei comunități pe care o știau îndeaproape. „Am pornit HelpAutism cu 8 familii și acum avem 800 de familii implicate activ în program”, spune Raluca Bogdan, co-fondatoare a Asociației Help Autism din București.

Îi este greu să vorbească despre ea ca despre un antreprenor. „Toată viața mea am fost ONG-istă”. A căutat impactul social, iar încrederea că face bine în jur prin ceea ce face îi dă energia de a căuta noi soluții într-o echipă care numără astăzi 140 de angajați. De la înființare și până astăzi HelpAutism a susținut prin terapie, educație și consiliere peste 3.300 de familii, dar ambiția celor două fondatoare este să ajungă la câte un centru specializat în fiecare județ al țării față de cele 7 centre din prezent. „Am creat și dezvoltat prima franciză socială din România”, explică Raluca Bogdan. Proiectul de franciză a fost dezvoltat în partneriat cu Franchwise, iar planul de dezvoltare va fi susținut și prin intermediul unei finanțări de 5 milioane de lei acordată de BCR. „Toată dezvoltarea noastră de până la acel moment a fost făcută prin intermediul donațiilor și sponsorizărilor”.  

Help Autism este una dintre cele trei companii de impact din România, alături de OPHORI – Handmade Cosmetics și PiciordePlay, care a ajuns în finala celui mai important program regional de antreprenoriat social, Marc Impact, o inițiativă dedicată sprijinirii și scalării antreprenoriatului social și a organizațiilor cu impact, lansat de Fundația ERSTE și Erste Social Finance.

2.  Ana Crețu, Director Social Impact Investment, Fundația ERSTE

Ž3. Sergiu Manea, CEO al BCR

4. Zece antreprenori din România, Austria și Ungaria și-au prezentat cele 9 proiecte finaliste în cadrul Marc Impact în fața unui juriu format din investitori și bancheri. Din România, Ioana Gheorghiade, Chief Risk Officer al BCR a făcut parte din juriul care a decis proiectele câștigătoare din fiecare țară precum și marele premiu care a mers în Ungaria, la SSH, o afacere de familie

Evenimentul de bilanț al primului an al proiectului Marc Impact a avut loc la începutul lunii mai la Viena. „Să fii antreprenor la început de drum este greu, să fii antreprenor la început de drum cu un proiect social este și mai greu”, spune un bancher prezent la evenimentul de la Viena.  Ai idei, ai energie, ai echipă, ai soluții pentru o problemă a comunității din care faci parte, dar ai nevoie de finanțare, de acces la bani. Proiectul tău nu este bancabil – e însă replica pe care o aud des micii antreprenori atunci când caută să se extindă. Iar inovația și scalarea sunt alte două noțiuni pe care le aud de peste tot, de la clienți, la furnizori, de la mentori și până la bancheri. Dar cum inovezi, cum scalezi dacă resursele financiare îți lipsesc. Cum rămâi relevant și nu te abați de la drumul tău când cifrele tale sunt mai mult despre oameni și mai puțin despre zero-uri în contul de profit? „Inovația nu se vede în contul de profit și pierderi. Care este valoarea pe care ai adus-o prin inovație nu apare în fișa ta financiară. Ai inimă, ai oameni, ai idei, dar apoi vine un computer și îți spune „NU”, nu ești bancabil”, povestește Moriz Piffl, co-fondator al Vollpension din Viena, o întreprindere socială cu două restaurante și o școală de gătit în Viena, al cărei nucleu de angajați este format din bunice și bunici, persoane vârstnice. „Am pornit de la ideea de a face cele mai bune prăjituri și am ajuns imediat la bunicile noastre pentru că ele fac cele mai gustoase dulciuri. La început am avut un pop-up store, iar astăzi avem 2 localuri în Viena, o școală de gătit, peste 110 angajați dintre care jumătate sunt bunice”, spune Julia Krenmayr, și ea co-fondator al Vollpension. În Austria o parte dintre femei au o pensie de 1.000 de euro pe lună pentru că de-a lungul vieții active au lucrat fie cu jumătate de normă, fie s-au ocupat de creșterea copiilor. Cu acești bani ele se află la pragul sărăciei, astfel că un job în care pot găti rețete pe care le știu de zeci de ani este un ajutor pentru anii de bătrânețe.

În cadrul Vollpension sunt patru fondatori, iar proiectul de antreprenoriat social a trecut de 1 milion de vizitatori de la înființare. Investiția de pornire a fost de 750.000 de euro, bani primiți în urmă cu 13 ani la un concurs organizat în Viena. „O companie de impact nu are nevoie de mulți bani, dar pentru a inova și a crește tot avem nevoie de resurse”, punctează Julia Krenmayr care adaugă că fiecare zi este o luptă. „Accesul la finanțare este în continuare cel mai mare hop pentru a dezvolta antreprenoriatul social”, spune și Roberta Bosurgi, CEO al Impact Europe. Dar ea vede un nucleu de susținere format din mai multe elemente: bancheri, filantropi, instituții, corporații. „Trebuie să mobilizăm toate aceste resurse, corporațiile sunt uitate, dar ele trebuie să intre în aceste roluri. Realitatea este că încă sunt prea puțini actori în această piață”. „Am aplicat la toate granturile posibile ale municipalității din Viena, cel mai mult am primit 50.000 de euro”, povestește Nadine Schratzberger, fondatoarea Montreet, un proiect de antreprenoriat social din Austria care reciclează îmbrăcăminte de munte. A studiat industrie textilă la Berlin, în Germania, s-a specializat în design, a lucrat pentru unul dintre marile branduri din zona sportului montan. Când a realizat că scopul marilor branduri este să crească vânzările și profitul, s-a decis să pornească ea un proiect la care să îi dea alt scop. „Acum dorm liniștită noaptea, dar este incredibil de greu”. Montreet are 60.000 de euro, cifră de afaceri, peste 1.000 de clienți, iar nevoia de finanțare ajunge la 200.000 de euro. Impactul asupra mediului, angajarea persoanelor cu dizabilități, crearea de locuri de muncă pentru alte categorii vulnerabile, sănătatea, fermele ecologice sunt câteva dintre temele pe care se așează în ultimii ani atât companii mari, cât și cele mici. Impactul oricărui proiect social fie că vine de la o multinațională, fie că vine de la un mic antreprenor este până la urmă cel care contează. Dacă vorbim însă de corporații, de multe ori, fără a fi o regulă însă, impactul este legat de politici de ESG (mediu, social și guvernanță) pe care trebuie să le bifeze pentru a rămâne relevanți pentru consumatori și acționari.

Bogdan Dimciu, fondator Ophori

Alex Aramă, co-fondator, PiciordePlay

De multe ori, impactul merge mână în mână cu „scoringul”. Antreprenorii mici însă nu caută prin proiectele lor să se alinieze ESG-ul, ei caută să rezolve probleme ale comunității pentru că de cele mai multe ori problemele sunt și ale lor. „Fiecare bancă ar trebui să aibă o linie care să susțină proiecte de antreprenoriat social pentru că în acest caz nu este vorba despre un om, ci despre o comunitate”, crede Johanna Mair, profesor de strategie și lidership la Hertie School. Când vine vorba despre accesul la teatru, de exemplu, este greu de înțeles pentru un investitor din Austria cum se poate ca în România, o țară în plină dezvoltare, milioane de oameni să nu aibă acces la o sală de teatru. „Sunt zone din România unde pe o rază de câteva sute de kilometri nu ai o sală de spectacole”, explică Alex Aramă, fondator al proiectului Picior de Play, care și-a propus să ducă teatrul acolo unde el nu poate să ajungă, dar unde există interes și curiozitatea de a urmări o piesă de teatru. Într-un context în care nimeni nu mai poate ignora companiile de impact pentru că devin o forță de creștere economică, incluziune și prosperitate, discursul bancherilor a fost primul care s-a schimbat. Au integrat componenta socială, de impact în modul în care comunică public despre activitatea de zi cu zi. Prestigiul dat de istoria sau tradiția unei bănci nu mai este suficient, el trebuie adus în prezent prin implicarea în nevoile comunităților. Și nu doar discursul s-a schimbat, ci au început să apară cifrele, implicarea reală, cu idei, mentorat, susținere și cu bani. Peste 2,5 milioane de euro au fost alocați în proiectul Marc. „Este un proces de construcție. Avem nevoie de investitori care să creeze o piață” , spune Roberta Bosurgi, CEO al Impact Europe. Iar fiecare dintre noi are un rol în dezvoltarea proiectelor cu impact social. Așteptarea ca soluțiile să vină mereu de la bancă este greșită. În România, la fel ca și în alte state din est există antreprenori care au făcut bani, antreprenori și manageri care pot întoarce atât bani, cât și experiență, relații, către comunități sau proiecte în care cred. În România, peste 86.000 de persoane fizice aveau la sfârșitul anului 2024 depozite bancare mai mari de 100.000 de euro cu o valoare cumulată de aproape 92 mld. lei (echivalentul a circa 18 mld. euro), potrivit celor mai recente statistici ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB). Alte zeci de miliarde sunt plasate în imobiliare. Ce alege astăzi un milionar român? Să susțină o școală, un club sportiv, un proiect de antreprenoriat social sau să cumpere 10-20 de apartamente în cel mai nou proiect rezidențial din nordul Capitalei? Răspunsul aici ar fi doar intuitiv, bazat pe dezvoltarea piețelor imobiliare și pe subdezvoltarea zonelor cu impact real în comunități. În Ungaria, doi foști colegi de liceu, Andor Réti și Gergely Zámbó, au creat Respray, un proiect în care cutiile de deodorat pot fi reumplute în drogherii și farmacii. Au pornit de la faptul că 2 miliarde de  cutii de deodorant sunt aruncate annual, iar reciclarea lor este mai dificilă decât a altor produse. „Eram în primul an de facultate când am început să punem pe hârtie cum putem să creștem și nu știam nimic despre antreprenoriat, taxe, contracte. Am apelat la un incubator de afaceri”. Dar înainte de a avea nevoie de bani, au avut nevoie de susținere, de uși deschise către cei care ar putea fi interesați de proiectul lor. Andras Gyenes, fost CEO al Unilever Ungaria, s-a implicat de la început în proiectul lor, iar unul dintre primii clienți a fost grupul Rossman, unul dintre cei mai mari retaileri de cosmetice și produse de îngrijire din Europa.

Cele peste 10 milioane de întreprinderi sociale de la nivel global contribuie anual cu aproximativ 2% din PIB-ul global și generează 200 de milioane de locuri de muncă, inovația fiind la baza dezvoltării lor

„A fost cu noi de la început, ne-a facilitat multe dintre legăturile de care aveam nevoie”, a spus Andor Reti, co-fondator al Respray. De aici au început scalarea, dar până acolo, ideea lor din liceu a fost susținută. Unele întâlniri din business schimbă destine și rămân pe viață, iar prietenii care ajută necondiționat și gratuit multe dintre proiectele de impact la început de drum sunt o realitate. „Acum un an, când am lansat proiectul Marc, v-am spus că antreprenoriatul este un drum prin ceață, nu vezi prea departe, faci pași mici pentru a ieși din ea. Astăzi vă spun că antreprenoriatul este despre prietenie, despre legăturile pe care le creați între voi”, a fost mesajul simplu și plin de energie pe care l-a transmis Boris Marte, CEO al Fundației Erste. Fundația Erste,  Erste Social Finance, Impact Hub, Sympact, Ifua Nonprofit Partner și Synerb sunt organizațiile implicate în programul Marc Impact, alături de departamentele de social banking ale Erste Bank Österreich, BCR și Erste Bank Ungaria. „La lansarea de anul trecut am fost în jur de 50 de persoane, acum am dublat numărul, iar la aniversarea din 2030 vom umple un teatru cu antreprenorii care au trecut prin programul Marc”, a spus Ana Crețu. Dar până atunci un număr cât mai mare de antreprenori ni se vor alătura an de an. Marc este o pagină albă care acum își scrie povestea de impact, a mai spus Ana Crețu, românca ce a lăsat la final de 2023 jobul de social banker pentru a se alătura Fundației Erste și pentru a contribui la identificarea și susținerea unor proiecte antreprenoriale al căror prim țel este impactul pe care îl au în societate. „Astăzi succesul economic nu mai merge  fără succes social”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR, a doua cea mai mare instituție financiară din România, parte a grupului Erste și partener în cadrul Marc. Manea arată că deși societățile au văzut un progres imens în ultimii 50 de ani raportat la creșterea produsului intern brut, tensiunile în rândul populației trag un mare semnal de alarmă.

„Avem cele mai mari fracturi sociale de la al doilea război mondial încoace. Iar întrebarea este cum măsurăm acest progres? Pentru că el nu mai poate fi măsurat doar în termeni de creșterea a PIB-ului”. Pentru România, spre exemplu, în 2024, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare era de 4 ori mai mare decât în urmă cu douăzeci de ani. Creșterea accelerată a fost susținută de aderarea europeană, adoptarea unor reforme și intensificarea intrărilor de investiții străine directe, arată un raport BNR. Dar indicatorii financiari nu conving suficient nici atunci când fiecare dintre noi beneficiază de pe urma lor. Căutăm mai mult și la nivel personal și la nivel de comunitate. Aici este terenul pe care „joacă” impactul social, iar el cuprinde întreaga lume. Antreprenorii care au curajul să pornească proiecte de impact au însă nevoie de ajutor să schimbe lumea. „Și noi suntem responsabili de sănătatea financiară a clienților noștri. Nu vom putea reuși dacă clienții noștri nu reușesc. Nu vom putea prospera, dacă clienții noștri nu prosperă”, spune Ingo Bleier, Chief Corporates and Markets Officer al Erste Group, o organizație cu un profit de 3,1 mld. euro în 2024.

Raluca Bogdan, co-fondator Help Autism

Cele peste 10 milioane de întreprinderi sociale de la nivel global contribuie anual cu 2 trilioane de dolari la economie (aproximativ 2% din PIB-ul global) și generează 200 de milioane de locuri de muncă, inovația fiind la baza dezvoltării lor.„Inovația, microfinanțarea și mentoratul pot garanta succesul unei ecoferme”, crede Zoltan Dezseny, co-fondator al cooperative ecologice MagosVolgy din Ungaria, care are 170 de familii membre în proiect și caută să se extindă în special cu servicii de mentorat în Ungaria și în România. Cu o cifră de afaceri de 30.000 de euro și o nevoie de finanțare de 100.000-200.000 de euro, fondatorii fermei ecologice din Ungaria au venit la conferința RE:Marc pentru a-i convinge și pe alții de motto-ul lor: „E bine să fii mic, local și verde”.

În 2024, faza pilot a programului Marc Impact a fost lansată în Ungaria, România și Austria. În total, 143 de organizații s-au înscris. Dintre acestea 65 au intrat în prima fază de instruire, peste o treime dintre acestea fiind din România. Nouă dintre aceste proiecte de impact s-au întâlnit la Viena pentru a-și susține ideile și planurile de dezvoltarea în fața bancherilor, a investitorilor și a altor start-up-uri în cadrul conferinței RE:Marc 2025. „Companiile cu impact ridicat se confruntă adesea cu provocări specifice pentru a deveni atractive pentru investitori.

Prin partenerii locali și rețeaua Erste Group, Marc poate sprijini îmbunătățirea planurilor de afaceri și poate oferi acces la soluții financiare inovatoare”, afirmă Peter Surek, CEO al Erste Social Finance.Programul Marc Impact se va extinde în această toamnă în alte țări din Europa Centrală și de Est, piețe pe care grupul Erste este prezent și în sistemul bancar. „Scopul nostru este să deblocăm investițiile sociale”, spune Ruth Paserman, director în cadrul Comisiei Europene, organizație care a susținut mii de proiecte din zona antreprenoriatului social. De altfel, rădăcinile proiectelor antreprernoriale de impact sunt evidente și în secolele trecute, atât în Europa, cât și în România, secolul al XIX-lea fiind o mărturie despre modul în care dezvoltarea unor comunități a fost strâns legată de personalități din trecutul negustoresc. În Negustorii de odinioară, o carte reeditată în colecția BusinessPedia de Ionuț Bonoiu, jurnalist cu peste peste 25 de ani de experiență în presa de business, se află una dintre cele mai frumoase definiții ale modului în care putem măsura impactul unui antreprenor, valabil și la 1800 și în 2025: „Ei erau oameni de muncă, de pricepere și de bine. De muncă, pentru că numele și averea lor se datorau unei activități neobosite, cot la cot, stăpân ucenic. De pricepere, pentru că, astfel cum au lucrat ei, au reușit să pună bazele comerțului românesc. De bine, pentru că de numele negustorilor de odinioară se leagă o considerabilă operă de cultură, tradiție și de binefacere, semănată cu modestie peste tot cuprinsul țării, într-o vreme când problemele românești erau grele și suferințele erau mari”. Cu muncă, pricepere și bine se construiește și astăzi antreprenoriatul social, iar efortul celor implicați va determina ca amprenta lor să rămână peste timp. 

Organizațiile din România prezente în finala programului Marc

Œ1.  OPHORI – Handmade Cosmetics, care produce cosmetice realizate manual de persoane cu dizabilități, într-un atelier în care munca înseamnă demnitate, sprijin emoțional și incluziune reală. Brandul a fost creat din dorința de a oferi produse eficiente și naturale, iar fiecare produs vândut înseamnă un pas concret spre normalizarea accesului la muncă pentru persoanele vulnerabile. Organizația își propune să își crească capacitatea de producție, să atragă parteneriate comerciale pe termen lung și să poată intra pe piața B2C, având nevoie de o finanțare de 20.000 de euro. Firma are afaceri de 123.000 de euro și 5 angajați.

2. PiciordePlay, un proiect care redefinește accesul la cultură, aducând teatrul online în casele persoanelor care nu pot participa fizic la spectacole: vârstnici, persoane cu dizabilități sau din comunități izolate. Prin sute de reprezentații transmise live și mii de bilete oferite gratuit, proiectul creează o punte între scena artistică și publicul marginalizat. Inițiatorii își propun extinderea platformei, prin curatoriere și producție de conținut educativ, și dezvoltarea unui model sustenabil de teatru accesibil pentru toți. Firma are afaceri de 100.000 de euro, 7 angajați, peste 13.000 de clienți și o nevoie de finanțare de 150.000 de euro.

CINE SUNT CÂȘTIGĂTORII MARC IMPACT 2025:

► HELP Autism –  cu sediul la București, este cea mai mare organizație dedicată cauzei tulburării de spectru autist (TSA) din România. Au sprijinit deja peste 3.300 de persoane cu autism, și pe familiile lor, prin terapie, educație și consiliere, în cadrul a șapte centre disponibile la nivel național. Organizația intenționează să-și extindă serviciile la 50 de centre. HELP Autism are o cifră de afaceri de 733.000 de euro și 140 de angajați.

► SSH Boards – companie de familie, cu sediul lângă Budapesta, oferă soluții de izolație pentru exterior pe bază de paie, cu emisii reduse, pentru a crește sustenabilitatea industriei construcțiilor. Aceștia au dezvoltat o tehnologie de producție inovatoare care permite fabricarea de izolații ecologice, care sunt disponibile pe scară largă, oriunde în lume. În companie sunt implicați părinții împreună cu fiul lor. SSH Boards are o cifră de afaceri de 25.000 de euro, 8 angajați, aproape 80 de clienți, iar necesarul de finanțare este de 500.000 – 1 milion de euro.

► ByeAgain – cu sediul în Graz, oferă o a doua viață produselor returnate. Specializată în produse pentru copii și jucării, compania recondiționează articole precum cărucioare și scaune auto returnate retailerilor online, pregătindu-le pentru revânzare. Cei doi fondatori, cu experiență în logistică en-gros, se concentrează pe optimizarea automată a procesului de recondiționare și recent și-au extins activitatea.

► Firma are o cifră de afaceri de 180.000 de euro, 5 angajați, iar pentru dezvoltare are nevoie de 850.000 de euro.