Impactul Bacalaureat 2014 în economie: încă 80.000 de elevi se pregătesc să devină șomeri

Ministerul Educatiei anunța printr-un comunicat de presă că 161.705 candidați s-au înscris la susținerea examenelor orale de competențe lingvistice și digitale ale Bacalaureatului. 129.841 sunt absolventi ai promoției 2013-2014 și 31.864 sunt absolvenți din promoțiile anterioare.

Luând în calcul un procent de promovabilitate similar celui din ultimii trei ani, de 50%, rezultă că 80.000 de absolvenți nu vor avea în toamnă diplomă de Bacalaureat.

Mai bine de 200.000 de elevi nu au reușit să treacă de examenul de bacalaureat în ultimii trei ani, iar soluțiile pe care piața muncii și societatea le oferă tinerilor care au lăsat de mult timp educația pe plan secund sunt puține și nu le dau prea multe șanse. Ce viitor are un tânăr de nici 20 de ani să reușească în viață fără examenul de maturitate și cât pierde economia României de pe urma unei generații pe care mulți o consideră pierdută?

“Generațiile de acum care nu promovează la examenul de bacalaureat plătesc prețul democrației greșit înțelese atât de ei, dar poate și de părinții lor. Democrație și libertate înseamnă o foarte mare responsabilitate, nu nepăsare sau lene”, spune Iuliana Stan, director general al Human Synergistics România, adăugând că tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescuți într-o “libertate” complet greșit înțeleasă în primul rând de părinții lor. Iuliana Stan spune că tinerii nu au atât de multă nevoie de libertate pe cât au nevoie de repere solide, iar dacă în urmă cu trei ani toți vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creează percepția că ar fi o responsabilitate. Marian Staș, coordonator al programului educațional “Liderii Mileniului Trei”, a întocmit o analiză SWOT a actualei generații de absolvenți, pe baza relaționării cu mii de elevi, iar concluzia ne trimite la ideea că factorii S, O, T luați împreună reprezintă doar 20% din trăsăturile unui astfel de elev, în timp ce W (slăbiciunile) ar reprezenta tot o cincime.

Dintre punctele slabe, Staș observă că tânărul de 18-19 ani care nu a reușit să obțină nota de trecere la examenul de bacalaureat prezintă următoarele trăsături dominante: este “subțire”, adică nu știe foarte multă carte de niciun fel specific; este “șmecher”, deci crede că poate fenta sau “face din vorbe” pe oricine și e tentat mai degrabă să copieze și să chiulească; este slab – nu are rezistență la efort și stres, cedează ușor; este agresiv în mod gratuit – maschează infantil slăbiciuni de fond de caracter prin limbaj și atitudine provocatoare, care ar putea intimida interlocutorii; îi e frică de provocări reale și de aceea cedează repede; îi e frică să ia decizii și să-și asume consecințele deciziilor – “de aici, corolarul pervers <ceilalți sunt de vină pentru insuccesul meu: profii, materiile, școala nu ne lasă să copiem>”. Staș face trimitere la faptul că rezultatele de la bac sunt doar vârful unui aisberg mult mai profund pe care îl numește “deficit acut de inteligență emoțională”, pe lângă bagajul subțire de cunoștințe generale și de specialitate: acești tineri au un grad redus de autocunoaștere, autocontrol real, capacitatea lor de automotivare este ca și inexistentă; de aceea, ei empatizează greu sau deloc cu cei din jur, fiind preocupați să se gestioneze pe ei înșiși; în consecință, nici abilitățile sociale reale nu sunt foarte fericit puse în valoare.

“E clar că tinerii de astăzi sunt foarte ancorați în realitatea mondenă a zilelor noastre, cu o preocupare deloc substanțială pentru tot ce înseamnă demers academic sau proces de învățare așa cum e definit în mod tradițional”, adaugă Mădălina Bălan, managing partner al HART HR Consulting. “Hedonism” și “comerț” sunt cuvintele prin care ea îi definește, date fiind dorința de a se distra, de a experimenta emoții, orientarea către varietate și plăcere, pe de-o parte, și dorința de succes financiar, de cealaltă parte.

Cifrele oficiale arată o legătură directă între introducerea sistemului de supraveghere video în sălile de examen și scăderea ratei promovabilității. Există județe în care indicatorul a scăzut chiar de câteva ori comparativ cu anul precedent, ceea ce indică în mod cert că rezultatele obținute anterior erau influențate în mare măsură de vigilența supraveghetorilor. “Asanarea examenului de bacalaureat e una dintre cele mai benefice decizii pe termen lung din ultimii ani. Atâta vreme cât examenul de maturitate era o mare fraudă, tinerii se maturizau cu gândul păgubos că la noi se poate obține orice fără muncă”, constată Victor Stroe, planning director în cadrul agenției de creație Leo Burnett.

Pe seama acestui stereotip, mulți dintre cei care intră în mediul privat se confruntă cu un șoc teribil, cum mica înțelegere și succesul fără efort, “fenomene de bază în școală”, nu mai funcționează: “Cunosc foarte mulți tineri talentați care nu au făcut față în mediul privat pentru că au intrat mental nepregătiți pentru presiunea unui mediu corect și competitiv. Stroe explică faptul că, dacă în trecut nu îl interesa nota de la bac, acum a devenit un criteriu important în evaluarea unui CV – “nu spun că examenul real de bacalaureat ne va scăpa de toate metehnele, dar e un mare pas care ajută”.
Economistul Mircea Coșea nu consideră măsurile luate în ultimii doi ani ca fiind de natură să eficientizeze selecția candidaților, ci le vede doar ca pe măsuri tehnice de supraveghere ce pot elimina, în principiu, frauda. Eficientizarea selecției ar trebui realizată, în viziunea sa, prin introducerea unor probe orale, singurele capabile să ofere examinatorului o imagine corectă asupra capacității și calității candidatului, întrucât uniformizarea prin grile sau probe scrise are un grad prea mare de depersonalizare, incapabil să corijeze selecția.

Ada Palea, directorul de resurse umane al KPMG, consideră încurajatoare rigurozitatea examenului, însă admite că nu este suficient ca doar examenul de bacalaureat să fie serios: sistemul de învățământ în totalitatea sa trebuie să fie solid, fiind necesare reforme care să evalueze cât mai obiectiv atât nivelul de pregătire a elevilor, cât și competențele profesorilor. Concret, Palea vorbește de investiții în sistemele de învățământ și de formare la toate nivelurile, care să îmbunătățească rezultatele în domeniul educației, gândind tot sistemul educațional ca un sistem unitar, începând cu cel preșcolar și terminând cu cel universitar. “O mai bună canalizare a rezultatelor învățării spre nevoile pieței muncii sau, cu alte cuvinte, o calibrare a nevoilor economice pe termen mediu și lung cu programele educaționale derulate la nivel național este extrem de necesară.”

Citiți continuarea aici