Imigranții care ajung în România vor primi bani mai mulți. Sumele cresc și de zece ori

Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul străinilor, propunere legislativă care ”va contribui la consolidarea juridică a drepturilor solicitanților de azil, la creșterea gradului de integrare a beneficiarilor de protecție internațională în societatea românească și, pe de altă parte, la prevenirea cazurilor asociate fenomenelor negative specifice migrației ilegale, se arată într-un comunicat de presă al Executivului”.

Potrivit noilor reglementări, se instituie cadrul legal pentru majorarea sumei acordate de statul român unui solicitant de azil lipsit de mijloace materiale de întreținere. Pe baza unor date comunicate de Institutul de Cercetare a Calității Vieții (ICCV), a fost stabilit un set de valori necesare pentru cheltuielile lunare (hrană, îmbrăcăminte, cazare), pentru un solicitant de azil, adult. Astfel, pentru sezonul cald, cheltuielile lunare totale sunt estimate la 1.117 de lei, iar pentru sezonul rece la 1.185 de lei. Aceste valori vor fi aprobate ulterior printr-un alt act normativ.

Potrivit proiectului de lege, solicitanții de azil ar urma să primească, lunar, câte 300 de lei pentru hrană și 180 de lei bani de buzunar.

Noile sume vin în condițiile în care, potrivit legislației în vigoare, un solicitant de azil primește lunar, pentru hrană, 90 de lei și 18 lei bani de buzunar pe lună.

Drept urmare, sumele plătite de stat pentru hrană au crescut de aproape trei ori, iar cele acordate pentru “alte cheltuieli” au crescut de 10 ori.

În același timp, conform directivelor europene, aceștia urmează să încaseze și bani de chirie și întreținere.

Astfel, refugiații vor încasa 450 de lei pentru chiria lunară și 120 de lei pentru întreținerea pe timp de vară și 155 de lei iarna, când costurile sunt mai mari.

Aceștia ar urma să primească și bani pentru îmbrăcăminte: 100 de lei pentru sezonul rece și 67 de lei pentru sezonul cald.

“Măsura are în vedere faptul că solicitanții de azil sunt cetățeni străini care din cauza persecuțiilor suferite în țara de origine, pe motive de rasă, religie, naționalitate, opinie politică, apartenență la un grup social, solicită protecția altui stat. Prin urmare, aceștia sunt o categorie aparte de străini care din cauza exilului forțat, în marea lor majoritate, se află într-o situație precară, din punct de vedere fizic, psihic cât și financiar, ceea ce impune ca, pe perioada analizării cererii de azil, statul român să le asigure condiții decente de cazare și întreținere în conformitate cu normele Uniunii Europene”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Totodată, actul normativ reglementează posibilitatea ca în cazul depășirii capacității de cazare în spațiile administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări solicitanții de azil să poată beneficia, în limita fondurilor disponibile, de o sumă de bani în scopul închirierii unor spații de locuit. Cuantumul acestui ajutor lunar va fi de 1,08 ISR (indicator social de referință). În anul 2015, ISR este în sumă de 500 de lei și va fi acordat pentru maximum 12 luni.

De asemenea, se reglementează condițiile în care vor putea fi dispuse examinări medicale, posibilitatea solicitanților de protecție internațională de a beneficia de programele naționale de sănătate, de a avea acces la piața forței de muncă, de a beneficia de măsuri de stimulare a ocupării forței de muncă precum și de protecție în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomaj, în condițiile prevăzute de lege pentru cetățenii români.

Potrivit noilor reglementări, este obligatorie atribuirea unui cod numeric personal tuturor solicitanților de protecție internațională, astfel încât aceștia să beneficieze de condițiile de primire prevăzute de Legea nr.122/2006, o astfel de reglementare fiind stabilită, în prezent, cu titlu facultativ.

O secțiune a proiectului de lege se referă la modul de exercitare a unor drepturi ale solicitanților de protecție internațională. Unul dintre elementele de noutate este reprezentat de măsura introducerii solicitanților de protecție internațională în spații închise special amenajate, măsură restrictivă ce se va institui de către un organism judiciar, pe baza unei analize individuale, pe o perioadă care în niciun caz nu poate depăși 60 de zile.

Aceasta este o măsură care se va adopta doar în următoarele situații: pentru verificarea identității declarate; pentru stabilirea elementelor pe care se bazează cererea de protecție internațională, care nu ar putea fi obținute fără a se lua măsura, în special în cazul în care există un risc de sustragere a solicitantului; la solicitarea uneia din instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale din care rezultă că solicitantul de protecție internațională prezintă pericol pentru securitatea națională.

Proiectul de lege include măsuri pentru crearea cadrului normativ necesar asigurării unei mai mari transparențe în ceea ce privește beneficiul condițiilor de primire, în sensul instituirii posibilității monitorizării, de către organizații și organisme neguvernamentale naționale sau internaționale cu atribuții în domeniul migrației sau al respectării drepturilor omului, a respectivelor condiții. ONG-urile pot vizita centrele regionale de proceduri și cazare, pe bază de protocoale încheiate cu IGI sau a unei autorizări prealabile, iar, în cazul în care se vor constata deficiențe va putea fi sesizat Avocatul Poporului.

“La elaborarea proiectului de lege s-a avut în vedere adaptarea condițiilor de primire a solicitanților în scopul respectării angajamentelor asumate de România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, de aliniere la standardele europene în materie de azil și de a contribui, în egală măsură, la dezvoltarea sistemului european comun de azil”, se mai arată în comunicat.