Imagine de ansamblu asupra învățământului superior din România: mai puține universități, dar mai mulți studenți și angajați

♦ Numărul universităților din România a scăzut cu 14 unități în ultimii nouă ani universitari, dar numărul total al studenților de licență a crescut ușor din 2020 încoace ♦ Totodată, numărul angajaților din sistem a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu – peste 52.000 în anul universitar 2023–2024.

În ultimii nouă ani universitari, România a pierdut peste 10% din universitățile acreditate, însă sistemul de învățământ superior a continuat să își extindă infrastructura administrativă, iar numărul de angajați a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani, după cum arată datele publice de la Ministerul Educației.

În această perioadă, numărul total de studenți înscriși la licență a crescut și el. Așadar, în ansamblu, în ultimii nouă ani universitari, numărul studenților de la licență s-a menținut relativ constant, fără creșteri sau scăderi spectaculoase.

„Tendințele demografice din ultimii ani evidențiază creșteri ale populației rezidente la grupele de vârstă 18, 19 și 20 de ani, respectiv scăderi la 21, 22 și 23 de ani. (…) În anul universitar 2023-2024, 88,7% din totalul studenților erau înscriși în instituții de învățământ superior de stat. Peste trei sferturi dintre studenți urmau programe de studii universitare de licență”, arată un raport oficial anual cu privire la evoluția sistemului de învățământ publicat de Ministerul Educației.

Așadar, datele de la Ministerul Educației privind evoluția numărului total de studenți înscriși la programele de licență în perioada 2014–2024 indică o creștere ușoară în ultimii ani, după o perioadă de fluctuații. În anul universitar 2014–2015 erau înregistrați 411.229 de studenți, iar în 2023–2024 numărul acestora a ajuns la 414.998, marcând o ușoară creștere față de anul anterior și o relativă revenire după scăderile din anii anteriori.

Cele mai scăzute valori au fost înregistrate în 2018–2019 și 2022–2023, când numărul de studenți a coborât sub pragul de 405.000. După 2020, însă, tendința generală a fost una de stabilizare, cu mici variații de la un an la altul. Trebuie să remarcăm vârful din anul 2020–2021, când numărul de studenți a depășit 418.000, cel mai ridicat nivel din întregul interval analizat.

Ce aleg studenții?

Dacă ne uităm la statisticile oficiale privind numărul de studenți înscriși în anul I în anul universitar 2023–2024, vedem că aproape un sfert dintre studenți s-au orientat spre afaceri, administrație și drept. Acest domeniu conduce detașat în top, atrăgând peste 101.000 de studenți.

Pe locul al doilea se află ingineria, prelucrarea și construcțiile, cu aproape 78.300 de studenți, pe fondul cererii încă ridicate pentru specialiști tehnici, într-un context economic în care industria și infrastructura rămân priorități pentru economia locală. În clasament urmează sănătatea și asistența socială, cu peste 73.000 de studenți. La mare distanță, dar în continuare semnificative, se află domenii precum științele sociale, jurnalismul și informarea (34.500 de studenți), arte și științe umaniste (32.700) și tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), cu aproximativ 30.900 de studenți.  La coada clasamentului se situează domeniile agricultură și științe veterinare, științe naturale și matematică, științele educației și serviciile, fiecare cu sub 21.000 de studenți. 

Universitățile, în scădere

Un alt aspect important în evoluția sistemului de învățământ superior este evoluția numărului de universități. Datele din raportul Ministerului Educației arată o scădere constantă a numărului de instituții de învățământ superior din România în ultimii nouă ani universitari. Dacă în anul universitar 2014–2015 existau 101 uni­versități, în 2023–2024 numărul acestora s-a redus la 87, ceea ce reprezintă o diminuare de 14 instituții într-o perioadă de nouă ani universitari.

Scăderea este una treptată și constantă, cu un ritm mai accentuat între 2014 și 2019, când s-au închis sau comasat 11 universități. După 2019, ritmul de reducere s-a temperat, iar în ultimii doi ani s-a stabilizat la 87 de instituții.

La nivelul anului 2023-2024, sistemul național de învățământ superior a cuprins 87 de instituții de învățământ superior acreditate, în cadrul cărora au funcționat 482 de facultăți. Învățământul de stat a reprezentat 61% din totalul instituțiilor de învățământ superior acreditate, respectiv 76% din totalul facultăților.

„Numărul total de instituții de învățământ superior a înregistrat un trend descendent în ultimii nouă ani universitari, determinat de scăderea numărului de universități particulare, dar și a celor din rețeaua de învățământ superior de stat, ca urmare a fuzionării unora dintre ele sau a intrării în lichidare a unora dintre instituțiile particulare acreditate”, transmite Ministerul Educației.

Ponderea cea mai ridicată a rețelei de universități este în București, care a cuprins peste o treime (36%) dintre instituțiile de învățământ superior și peste un sfert (28%) dintre facultăți.

Mai puține universități, mai mulți angajați

Numărul de angajați din universitățile din România a cunoscut o evoluție ușor oscilantă în ultimul deceniu, dar tendința generală este de creștere, în special în ultimii ani. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației, în anul universitar 2014–2015 existau aproximativ 50.845 de angajați în instituțiile de învățământ superior. În perioada imediat următoare, numărul acestora a scăzut ușor, situându-se în jurul pragului de 50.000.

După o perioadă de relativă stagnare între 2015 și 2021, când efectivele de personal au rămas relativ constante, începând cu anul universitar 2022–2023 se observă o creștere semnificativă. Astfel, numărul angajaților din universități a ajuns la 51.048 în 2022–2023, iar în anul următor, 2023–2024, a crescut la 52.355 – cel mai mare nivel din ultimii zece ani.