Ilie Bolojan, din nou în fața Parlamentului, la angajarea răspunderii pentru al doilea pachet de reformă: „Avem, în multe locuri, privilegii speciale, excepții, risipă și sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate. Și atunci eu vă întreb pe dumneavoastră: aceasta este România pe care ne-o dorim?”

Premierul României, Ilie Bolojan, a venit luni seara în fața Parlamentului pentru a-și angaja răspunderea asupra reformei pensiilor speciale, reformei din sănătate, guvernanței corporative a companiilor, eficientizării activității autorităților publice autonome (BNR, ASF, ANCOM), dar și unele creșteri de taxe.

Astfel, Ilie Bolojan și-a asumat răpunderea pentru 5 proiecte legislative, pe care executivul le-a adoptat în ședința de guvern de astăzi.

Acestea sunt: proiect de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; proiect de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății; proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice; proiect de lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome; proiect de lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

La procedura angajării răspunderii, deputații și senatorii pot depune amendamente, adică modificări ale textului inițial, Guvernul decide dacă le acceptă și apoi forțează adoptarea lor printr-o procedură care evită dezbaterile. Totuși, parlamentarii au dreptul de a depunde moțiune de cenzură pentru fiecare proiect legislativ pe care executivul își asumă răspunderea, iar dacă moțiunea este adoptată guvernul este demis.

Vedeți mai jos discursul integral al prim-ministrului României, Ilie Bolojan:

Stimați membri ai Parlamentului, doamnelor și domnilor! În urmă cu o lună și jumătate am trecut, cu sprijinul Parlamentului, prin primul pachet de măsuri destinate reducerii deficitului bugetar și restabilirii încrederii internaționale în economia României. Acesta include măsuri nepopulare, dar necesare, pe care întreaga țară a trebuit să le suporte. Le mulțumesc românilor pentru răbdare și încredere, pentru că au înțeles situația în care ne aflăm și nevoia unor măsuri radicale, rapide. Așa cum am mai spus, în situații excepționale, e necesar să venim cu măsuri excepționale. Plătim astăzi prețul multor ani în care noi, clasa politică, ne-am făcut că nu vedem realitățile bugetare și nu ne-am încasat veniturile. Am cheltuit prea mult și am început investițiile în fonduri să le terminăm.

Nu am spus adevărul de frică să nu speriem oamenii sau în context electoral, să nu pierdem voturi, să nu supărăm aleșii locali, să mulțumim activul de partid. Dar tot această clasă politică este chemată astăzi să dovedească faptul că am învățat lecția primită la ciclurile recente de votare. Prea mult au fost confundate bunele noastre intenții cu performanța. Unii au crezut că este suficient să înceapă proiecte și au făcut cheltuieli azi, fără să se gândească la ziua de mâine. Nu mă feresc să spun aceste lucruri, dar nu e vreme nici de lamentări, nici de vânătoare de vrăjitoare. Trebuie să trecem la acțiune pentru a corecta nedreptățile și a face curățenie.

Aș vrea să vă prezint foarte pe scurt tabloul funcționării statului nostru, care astăzi este, în multe locuri, plin de nedreptăți. Avem, în multe locuri, privilegii speciale, excepții, risipă și sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate.

În multe locuri își angajează rudele, alții măresc indemnizațiile, alții fac raportări false ca să încaseze mai mult. Și atunci eu vă întreb pe dumneavoastră: aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vrem să o lăsăm copiilor și nepoților noștri? Eu zic că nu. De aceea, vă rog să susțineți întregul pachet de reforme și toate proiectele pentru care astăzi ne angajăm răspunderea Guvernului în fața Parlamentului. Atunci când am pornit întregul demers, am spus că avem trei direcții de principiu: ordine în finanțele țării noastre, bună guvernare și respectul pentru cetățeni. Acestea rămân reperele noastre. Vreau să le mulțumesc colegilor mei de cabinet care au lucrat la acest set de măsuri, pentru că a fost un efort de echipă al tuturor miniștrilor, indiferent de culoarea politică.

Știu că nu este un pachet legislativ perfect, dar este începutul reașezării statului român pe baze de corectitudine și respect pentru români. Acest set de măsuri aduce echitate, elimină risipa și privilegii, taie sinecuri și aduce respect pentru oameni și dreptate, într-un cuvânt, un stat mai corect cu românii. Dacă va fi nevoie să ajustăm unele politici, o vom face. Dacă vom putea să ușurăm povara fiscală asupra oamenilor fără a dezechilibra din nou economia, o vom face. Eu cred că, undeva spre jumătatea anului următor, dacă se va merge înainte, vom constata că am reușit o corecție de curs. De acolo există perspective de creștere. Un lucru nu-l voi schimba însă: voi continua să spun oamenilor adevărul, fără să cosmetizez realitatea. Nu voi vinde iluzii și speranțe deșarte, atâta timp cât voi avea sprijinul colegilor mei din cabinet și al dumneavoastră, la nivel de Parlament.

Voi merge înainte cu încredere în țara noastră și în viitorul ei. Doamnelor și domnilor! Primul proiect pentru care ne angajăm răspunderea privește reforma pensiilor magistraților. Trebuie să restabilim dreptatea. Păstrăm respectul pentru magistrați, înțelegem contribuția lor majoră în societate, dar, în același timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate. Magistrații români ies astăzi la pensie la 48–49 de ani. O pensie medie în magistratură trece de valoarea de 24.000 de lei, dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000–40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere. Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare.

Despre reforma pensiilor magistraților

În România, vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă. Am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. Este greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000–15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției. Am văzut protestele magistraților și vreau să fie limpede că nu este o lege împotriva magistraților, ci o lege pentru echitate și pentru încrederea în justiție. Magistratura rămâne un pilon fundamental al statului de drept, iar respectul nostru pentru ea nu este în discuție.

Despre reforma în sănătate

Un stat corect, cu respect pentru români, nu poate exista în absența unui sistem de sănătate accesibil, eficient, cu servicii medicale decente pentru fiecare pacient. Deși bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deși au fost creșteri salariale mari în anii trecuți și s-au făcut investiții în sistem, acest lucru nu s-a reflectat îndeajuns în îmbunătățirea calității serviciilor medicale, iar în acest timp problemele s-au acumulat. A venit vremea să facem ce trebuia făcut demult.

Proiectul pentru care ne angajăm răspunderea în fața Parlamentului aduce mai multă ordine și corectitudine în sistem, mai multă grijă pentru pacienți și resursele alocate lor, reduce risipa și face sistemul mai accesibil. Subliniez trei direcții importante ale acestei reforme.

În primul rând, reforma pe care o propunem azi pornește de la principiul reorientării pacienților din zona de spitalizare către medicina de familie și medicina de specialitate, prin eliminarea internărilor care nu sunt necesare și tratarea pacienților la medicul de familie sau de specialitate. Se pot economisi peste 3 miliarde de lei, care să fie redirecționați tot pentru servicii medicale. Modalitatea de plată pentru medicii de familie se va schimba. Vom pune accentul pe serviciile oferite pacienților, care vor constitui peste două treimi din plată. Doar o treime din banii plătiți vor fi pe baza numărului de pacienți înscriși pe listă.

A doua direcție importantă este să oferim servicii mai accesibile. Pacienții din comunitățile izolate vor avea acces mai rapid la consultații primare. Seniorii, bolnavii cronici și persoanele cu dizabilități primesc îngrijire la domiciliu fără costuri suplimentare. Se schimbă și mecanismul prin care asigurăm accesul la medicamente inovative, în așa fel încât să fie predictibil și fără presiune pe bugetul public, încurajând prescrierea de medicamente generice.

A treia direcție privește responsabilitatea, performanța și disciplina financiară în sistem, mai ales la nivelul spitalelor, pentru a asigura un management profesionist. Contractele vor fi pe bază de indicatori de performanță, evaluarea se va face transparent și se elimină numirile fără concurs. Crește responsabilitatea managerilor și a șefilor de secție. Se introduc sancțiuni clare și mecanisme pentru recuperarea sumelor pentru servicii fictive, practicile prin care s-au sifonat uneori bani de la buget.

Crește ponderea plăților pe servicii medicale și scade ponderea influențelor salariale ca mecanism de plată. Astfel, spitalele publice vor fi încurajate să își dezvolte activitatea pe baza nevoii reale de servicii de sănătate pentru populație. Vom consolida rețeaua publică prin introducerea categoriei „spitale de importanță strategică”. Aceasta va ajuta la prioritizarea investițiilor și dotărilor pentru unități vitale în gestionarea crizelor medicale. În același timp, responsabilizăm și spitalele private. Acestea vor fi obligate să suporte costurile dacă pacientul este externat nejustificat și internat într-un spital public în 48 de ore, pentru aceeași patologie. Vă cer sprijinul în susținerea acestor măsuri, care vor ajuta la stoparea risipei și la mai buna folosire a banilor publici în sistemul sanitar, venind în același timp și în sprijinul pacienților.

Despre reforma companiilor publice

Vrem să punem capăt câștigurilor nemeritate din conducerile unor companii publice. Vrem ca oamenii care vor conduce aceste companii să facă performanță în beneficiul cetățenilor. Și agenția guvernamentală care supraveghează aceste companii să aibă o putere mai mare de a garanta că oamenii potriviți ajung în funcții de conducere potrivită. În acest sens, modificările pe care le propunem sunt pe mai multe paliere. Nu va mai fi posibil ca managementul acestor companii să încaseze sume semnificative dacă nu au nicio legătură cu performanța companiilor și mai ales cu calitatea produselor sau serviciilor pe care le oferă oamenilor. Membrii neexecutivi ai consiliilor de administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maximum trei astfel de salarii ca venit fix, dacă sunt performanți și îndeplinesc toate criteriile de performanță. Vor putea primi maxim încă două indemnizații ca bonus.

Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la nouă indemnizații. A doua măsură: indicatorii de performanță și plafonarea beneficiilor. De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu și alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit.

A treia măsură: consiliile de administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent. Până acum, numărul maxim posibil de membri ai Consiliului de Administrație de la regiile autonome era de 3 la societățile cu sistem dualist. Consiliile de supraveghere vor fi între 3 și 5 membri, iar în companiile mari, companiile de administrație tot de 3–5 membri. Mai puțini membri, dar mai buni. Pentru companiile cu peste 50 de angajați și o cifră de afaceri de peste 7,3 milioane euro, selecția se va face prin firme de recrutare cu experiență crescută, care au capacitatea de a atrage profesioniști. De asemenea, un funcționar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație.

A patra măsură: putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice și performanțele lor. Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecție. Va veghea ca indicatorii de performanță să fie stabiliți corect și să fie respectați. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor.

Un management eficient va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiți îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari.

Despre reforma ASF, ANRE, ANCOM

Guvernul României își angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară: Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe: cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicații. Din păcate, aceste autorități de reglementare și control au ajuns, de-a lungul anilor, să aibă scheme de personal umflate artificial și, mai grav, să ajungă la nivelul de salarizare care nu mai are nicio legătură cu realitățile economice din această țară.

Acest proiect de lege pune ordine și introduce reguli clare. Prin această lege se propune o restructurare a autorităților autonome ASF, ANRE și ANCOM. Astfel, în primul rând, se propune reducerea personalului cu 10% pentru posturile de specialitate și cu 30% pentru posturile de suport. Este anormal să avem un aparat administrativ supradimensionat în comparație cu cel de specialitate. În al doilea rând, se propune restructurarea organigramei, iar noile structuri trebuie să respecte reguli clare: compartimentele nu pot depăși 20% din totalul posturilor. Nu mai pot fi create funcții fără corespondent în Clasificarea Ocupațiilor din România și se vor elimina suprapunerile de atribuții. În al treilea rând, nivelul remunerațiilor: reducem cu 30% salariile pentru tot personalul și indemnizația conducerii.

Dacă le cerem cetățenilor să accepte reguli de disciplină bugetară, nu putem să menținem în paralel conduceri care câștigă venituri de câteva ori mai mari decât demnitarii statului. De asemenea, limităm bonusurile pe care și le pot acorda conducerile: maxim de două ori indemnizația lunară pentru funcția de ministru pentru următorii ani. Aceste bonusuri vor rămâne suspendate. Era nevoie de aceste măsuri pentru a nu mai repeta situația în care conducerea își dădea singură prime fără limite, chiar și în perioade în care companiile de pe piețele pe care le supravegheau dădeau faliment, cu urmări majore asupra consumatorilor. Nu în ultimul rând, introducem transparența: legea prevede obligația ca organigramele și nivelurile de salarizare să fie publicate pe site-urile instituțiilor. Este un gest de respect față de români și un exercițiu de responsabilitate.

Aceste măsuri întăresc autoritățile de reglementare și control. Ele nu trebuie să fie percepute doar ca locul unde se recompensează clientela sau unde se perpetuează privilegii. Trebuie să fie exemple de profesionalism, eficiență și integritate.