Horoscop economic 2016

Este greu să fii 2016 când vii după 2015. Așa pot fi rezumate motivațiile celor aproape 30 de oameni din business care au răspuns solicitării Business Magazin de a alege cuvintele care vor marca 2016.

2015 a fost un an greu, în care au avut loc multe evenimente negative și care a generat multe așteptări. Spre diferență de 2015, 2016 începe pe un val de optimism construit din așteptările legate de guvernul tehnocrat, de accelerarea unor proiecte pe fondul anului electoral, dar și din trendul economic pozitiv cu care s-a încheiat anul trecut. Mai pe scurt, anul începe optimist pentru că românii au nevoie să treacă peste ultimii ani, foarte grei din prea multe puncte de vedere, crede Dragoș Petrescu, proprietarul rețelei de restaurante City Grill: „Este evident că românii sunt dispuși să cheltuiască mai mult. Au salarii mai mari, au speranțe într-o guvernare mai curată, au acces la credite mai facil și vor să depășească momentele crizei“.

Creșterea, incertitudinea și riscul sunt cele trei cuvinte alese de cei mai mulți oameni de afaceri care au răspuns solicitării Business Magazin. Conform Comisiei Naționale de Prognoză, economia va crește cu peste 4% în 2016 și, pe lângă creșterea consumului administrației cu 2% și a investițiilor străine (+6,2%), cifrele prognozei arată un an foarte bun pentru industrie, care ar urma să crească cu peste 5%. „Creșterea este deja o constantă a economiei românești de câțiva ani și, în absența unor evenimente majore cu efect negativ pe plan global, creșterea va continua în 2016. Eu estimez că va fi de fapt o creștere mai mare decât în 2015, pentru că se simte o creștere a consumului intern, care până acum a fost relativ anemic, și de asemenea a sectorului imobiliar, care a fost și el în suferință în ultimii ani; să ne rugăm cu toții să fie un an bun în agricultură și putem probabil ajunge spre 5% creștere de PIB“, estimează Marius Ghenea, iar Emilian Duca, partenerul coordonator al departamentului de consultanță fiscală din cadrul BDO România, crede că „în acest moment nu există niciun factor intern care să frâneze creșterea economică din anul 2016“.

Există însă mulți factori externi care ar putea împiedica atât creșterea, cât și cursul bun pe care a intrat România în ultimii doi ani. Evoluția internă a României a mai fost dată peste cap la fiecare criză externă, așa încât este de așteptat ca multele incertitudini externe să genereze răspunsuri neașteptate în economii dependente de economiile europene, cum este cazul României. Marius Ghenea vorbește despre un „nou normal“, o stare de incertitudine generală, care pornește de la ISIS, de la criza migranților sau de la conflictul din Siria și merge până la tot felul de alte probleme majore la nivel global. „Contextele externe ale României rămân incerte. Situația s-a acutizat mai ales prin marile provocări ale Europei din ultimii anii: criza datoriilor suverane ale Greciei care încă nu s-a sfârșit, atitudinea agresivă și imprevizibilă a Rusiei, pericolul foarte concret al terorismului care poate genera atentate oriunde și oricând, criza refugiaților și, nu în ultimul rând, norii unei noi crize economice globale. Incertitudinea anului 2016 vine mai degrabă din afara României și e dată de posibilitatea unor evenimente agresive și turbulențe pe care nu le putem controla și la care putem fi victime prin efectele de domino ale globalizării“, spune Cosmin Cosma.

Adrian Crivii crede că cea mai importantă problemă externă, în afara unei potențiale noi crize economice, va fi în 2016 legată de fenomenul migrației: „Migrația va fi cea mai mare problemă cu care se va confrunta Europa în afara crizei economice, care se va accentua și va pune probleme și în relațiile interstatale, iar tensiunile sociale vor crește. Elementele discordante se vor accentua punând în pericol însăși viitorul Europei unite si libera circulație. Tendințele naționaliste, excentrice se vor accentua, cu efectele negative de rigoare“.

În tot acest context, Cătălin Olteanu, director general al firmei de logistică FM România, crede că 2016 va fi despre managementul riscului: „Cât să riști, cât să te întinzi cu prognoza? Cum vor continua conflictele din Siria și Ucraina, ce efecte vor avea conflictele din economia mondială sau cum vor afecta acestea economia noastră? Ce alte fraude vor mai fi descoperite și pe unde? Cum ne vor afecta? Va ajuta fenomenul electoral creșterea economică? Sau vor apărea efecte adverse la măsurile deja luate?“. Sau vor apărea efecte adverse la măsurile deja luate?“.

Retorica lui Cătălin Olteanu încearcă să contureze un cadru global de care România nu se poate desprinde, oricât de echilibrată ar fi piața internă. Pentru că echilibrul macroeconomic sau creșterea industriei și a consumului sunt una, dar instabilitatea pe care o poate genera anul electoral este alta și este internă. Adrian Crivii pune pe primul loc în topul incertitudinii „Luptele politice generate de anul electoral“, deoarece un an electoral pe fondul importantelor schimbări sociale din ultimii doi ani poate influența și economia, nu numai societatea. „Este un an cu două valuri de alegeri, cele locale și cele legislative. Fiecare an electoral a avut un impact în piață, istoric vorbind. Multe lucrări cu sectorul public au fost influențate de alegeri. România vrea însă schimbare, iar 2016 s-ar putea să iasă din tipar. Electoral înseamnă mai mult decât oricând că este șansa noastră de a da putere și semnificație fiecărui vot. Se întâmplă o dată la 4 ani și, chiar dacă economic apar unele fluctuații, social ar trebui să devină un exercițiu de demnitate“, crede directorul general al Policolor SA, Marius Vacaroiu. Legat de demnitatea alegerilor, tot ultimii doi ani au mai adus un val de schimbare, o dată cu forța venită dinspre noua generație, care a simțit că, dacă se implică, poate influența rezultatul unor alegeri sau poate obține un răspuns semnificativ la o problemă.

Eugen Voicu, director general al Certinvest, spune că „vom vedea o implicare mai mare din partea societății civile, pe fondul unei generații tinere mai vocale, cu acces la noile mijloace de comunicare capabile să propage mesaje rapid în rândul unei mase mult mai largi de oameni. Așteptările lor se vor face mult mai auzite, iar clasa politică va trebui să țină cont de ele“. În plus, schimbarea structurii și a așteptărilor celor care vor deveni masa votanților va pune presiune pe zona partidelor și a modului cum acestea vor aborda alegerile.

De fapt, schimbarea socială adusă de întinerirea voturilor și de schimbarea la față a politicii adusă de DNA va face ca anul electoral să nu fie dominat doar de tăieri de panglici și de obișnuitul heirup electoral, ci mai degrabă de gestionarea unor transformări structurale pe care nici societatea, nici clasa politică nu le-au mai abordat anterior la aceste dimensiuni. „Este probabil ca schimbarea clasei politice (chiar dacă este provocată în principal de DNA) să rezulte în evoluții imprevizibile ale opțiunilor politice. Ar trebui ca aceste alegeri să evidențieze gradul de dezvoltare a democrației noastre, precum și modul cum mediul de afaceri se va raporta la clasa politică. Dacă până acum erau suficienți pensionarii pentru a câștiga alegerile, marele pariu va fi în 2016 pe noua generație“, crede Emilian Duca.