Henk Paardekooper, CEO al First Bank: „Crizele vin cu confuzie, anomalii și provocări. Dar creează și oportunități”

„Nu cred că este probabilă o recesiune imediată. Însă, pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie și nu am putut prevedea un război, așa că, la sfârșitul zilei, nimeni nu știe cu siguranță ce va urma”, crede Henk Paardekooper, CEO al First Bank. El consideră că România are o forță de muncă foarte educată și competitivă, înregistrează o creștere economică solidă și are tot potențialul de a excela în sectoare precum producția, IT și agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecințele pandemiei și ale războiului.

Nimeni nu are globul de cristal pentru a privi în viitor, iar retrospectiva este întotdeauna un lucru minunat. Ceea ce am învățat este să continui mereu să construiesc și să îmbunătățesc, deoarece fiecare criză este imprevizibilă și creează efecte de șoc. A sta pe loc și nemișcat nu este niciodată un lucru productiv sau indicat. Crizele vin cu confuzie, anomalii și provocări. Și asta va crea întotdeauna oportunități”, spune Henk Paardekooper, executive president/CEO al First Bank, care are experiență de circa trei decenii în banking. Economia românească va simți impactul mai larg al războiului de la graniță dintre Rusia și Ucraina din cauza efectelor generale de șoc, după cum anticipează șeful First Bank. Vedem deja prețuri mai mari la energie și resurse naturale. De asemenea, există un impact asupra lanțului de aprovizionare cu alimente și mărfuri. Desigur, un război atât de aproape și în Europa are un impact negativ și asupra sentimentului general și încrederii, lucru care nu este niciodată constructiv pentru economie. Presiunea inflaționistă era deja mare, iar efectele războiului o vor amplifica, ceea ce vedem deja că se întâmplă, explică el. „Inflația crește peste tot, inclusiv în România”.

În condițiile în care războiul a crescut și mai mult presiunile inflaționiste, vedem și ratele dobânzilor crescând. „ROBOR a crescut în trei luni de la 3% la peste 5%, într-o perioadă foarte scurtă. Acest lucru duce la rate mai mari ale dobânzii la împrumuturi, precum și la depozite. Pentru consumatori, impactul asupra împrumuturilor lor va fi atenuat în timp, deoarece rata de bază IRCC urmează ratele pieței cu întârziere, dar și consumatorii vor trebui să fie pregătiți pentru rate mai mari la împrumuturi. Mă aștept ca dobânzile de pe piața interbancară să fie mai mari, așa cum era anticipat înainte de începerea războiului, deoarece ratele sunt deja la nivelul așteptat pentru întregul an și urmează să vină mai multe creșteri, în conformitate cu celelalte economii emergente și țări dezvoltate.” Contextul economic actual va afecta în mod inevitabil companiile și consumatorii, în condițiile în care cresc prețurile la alimente, la energie, dar și dobânzile. Pe piața valutară, când ne uităm la regiune, am văzut că cele mai multe valute au fluctuat, mai puțin leul față de euro, care a fost „solid ca o stâncă”. „În mod clar, banca centrală a făcut din aceasta o prioritate cheie. În vremuri de incertitudine, oamenii tind să opteze pentru ce e mai aproape de certitudine, iar euro este una dintre monedele de bază ale lumii după dolarul american. Am văzut, de asemenea, că și prețul aurului a crescut. Cu toate acestea, recent am putut observa că oamenii au început să treacă înapoi de la euro la lei.” În perspectivă, deoarece cea mai mare volatilitate a fost observată pe toate piețele imediat după începutul războiului, șeful First Bank nu se așteaptă la schimbări semnificative în viitorul apropiat pe acest palier. „S-ar putea să vedem o depreciere treptată a leului până la sfârșitul anului, dar aceasta ar fi legată mai mult de inflație și de diferența reală a ratelor dobânzilor între euro și lei”, anticipează CEO-ul  First Bank, fosta Piraeus Bank România, instituție de credit deținută de fondul american de investiții J.C. Flowers.

Carte de vizită:

♦Œ Olandezul Henk Paardekooper l-a înlocuit în 2019 la conducerea First Bank pe Dominic Bruynseels, care a renunțat la funcție după doar un an de mandat;

♦ Anterior, Henk Paardekooper a condus operațiunile RBS România (fosta ABN Amro) din 2011 până în 2014, perioadă în care portofoliile de clienți retail și corporate au fost vândute către UniCredit. După ce RBS s-a retras din România, Paardekooper a preluat poziția de country manager al RBS Rusia;

♦Ž El are o experiență de peste 30 de ani în sectorul bancar internațional, în cadrul Royal Bank of Scotland și ABN AMRO, care include coordonarea unor divizii naționale și regionale, precum și gestionarea unor active și portofolii în regiuni și pe piețe foarte diverse, în principal în Europa Centrală și de Est. Paardekooper a lucrat în Țările de Jos, Regatul Unit, Rusia și CSI, România, Polonia, Republica Cehă, Turcia, Emiratele Arabe Unite și în America Latină;

♦ În perioada 2016 – 2017, în calitate de Hub Head RBS pentru Europa Centrală și de Est, Orientul Mijlociu și Africa (CEEMEA), Henk Paardekooper a fost implicat în realizarea analizei strategice a regiunii CEEMEA pentru RBS și a coordonat cu succes operațiunile de restructurare și cedare de active ale băncii pe piețele din Rusia, Kazahstan, Slovacia, Africa de Sud, Polonia, Republica Cehă, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Henk Paardekooper are un Master în econometrie la Universitatea Erasmus din Rotterdam, Olanda.

Din perspectiva evoluției economiei, șeful First Bank spune că nu vede posibilă o recesiune imediată, dar nu exclude o astfel de situație în viitor în condițiile în care planează incertitunea, amintind că nu au fost posibile predicții nici privind apariția pandemiei COVID-19 și nici privind apariția războiului de la graniță. „Nu cred că este probabilă o recesiune imediată, însă pe de altă parte, nu am putut prevedea o pandemie și nu am putut prevedea un război, așa că, la sfârșitul zilei, nimeni nu știe cu siguranță ce va urma”. După primul trimestru (T1) din acest an veștile privind creșterea PIB au fost bune, România înregistrând o creștere economică de 6,5% față de T1/2021, în timp ce comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a crescut în T1 cu 5,2%. Însă, pentru finalul acestui an instituțiile financiare internaționale și băncile locale au redus prognozele privind creșterea economică din România spre 2-3%. Pentru economia românească, volumul importurilor directe din Rusia și al exporturilor către Rusia este relativ scăzut. La fel este și relația comercială cu Ucraina. România importa însă volume mari de materiale de construcții și bunuri agricole din Ucraina, importuri care acum sunt amânate sau trebuie înlocuite de alți producători, adaugă el. Dar dincolo de provocări și de potențiale efecte negative ale războiului există și atuuri ale României. „România are o forță de muncă foarte educată și competitivă, înregistrează o creștere economică solidă și are tot potențialul de a excela în sectoare precum producția, IT și agricultura. Deci, din punct de vedere economic, ar trebui să poată beneficia de consecințele pandemiei și ale războiului. Evoluții precum proximitatea de piețele high-end vor contribui la întărirea României. De asemenea, mixul energetic al României este mult mai divers decât în multe alte țări din UE, întrucât România utilizează energie solară, hidro, eoliană și nucleară, toate clasificate ca fiind verzi în taxonomia energetică a UE. Există o mică dependență de combustibilii fosili din Rusia, însă această dependență este mult mai mică decât pentru multe alte țări ale UE”.

România consumă mai mult gaz decât produce și există o mică dependență de Rusia, continuă șeful First Bank. Dependența de Rusia – de 20% din consumul intern pentru iarnă – ar urma să fie redusă la zero în următorii 5 ani având în vedere proiectele în derulare. „Oricum, gazul este considerat doar o sursă temporară de energie verde. România ar trebui să se concentreze în continuare pe mixul energetic diversificat, solar, eolian, hidro și nuclear.” În plus, un alt atuu este că România are printre cele mai fertile terenuri agricole din lume, iar potențialul constă în îmbunătățirea eficienței și productivității în agricultură, în opinia lui Henk Paardekooper. Ce ar trebui să facă, în general, autoritățile din România având în vedere noul context? „Autoritățile ar trebui să continue doar să se concentreze pe îmbunătățirea puterii economice a României. Ceea ce înseamnă abordarea deficitelor, investirea în infrastructură, educație, asistență medicală și crearea unui mediu de afaceri stabil și previzibil. Nu ar trebui să ne lăsăm distrași; aceasta este singura cale către succesul durabil pe termen lung.” Vorbind în continuare despre sistemul bancar românesc, șeful First Bank susține că „este puternic” și, deși sunt prea multe bănci, nu par să existe bănci problematice, cel puțin nu în top 20, rezervele de capital fiind consistente. „Cred că încă sunt prea multe bănci, dar nu par să existe bănci cu adevărat problematice, când te uiți la primele douăzeci de bănci din sector, care constituie 98% din totalul activelor bancare. Rezervele de capital sunt puternice și capabile să absoarbă un șoc. Deci, cele mai mari provocări sunt cele exterioare sistemului, precum o reducere semnificativă a creșterii PIB-ului, inflația, deficitul fiscal-bugetar.” Liderul First Bank amintește și că economia nu funcționează fără bănci, activitatea bancară fiind un serviciu esențial. „După cum am văzut în timpul restricțiilor pandemice, au existat trei servicii esențiale la care oamenii au avut acces tot timpul și pentru care li s-a permis să iasă din casă – magazinele alimentare, farmaciile și asistența medicală, dar și băncile; deși băncile nu au fost întotdeauna menționate în acest context. Indiferent ce se întâmplă, avem nevoie de hrană, de sănătate, dar și de acces la bani și la servicii de procesare a plăților. Nu putem avea una fără celelalte. Economia nu funcționează fără bănci, unul dintre motivele pentru care activitatea bancară este atât de interesantă și pentru care îmi place să fiu bancher.” Referindu-se la sectoarele economice preferate la creditare de banca pe care o conduce, Paardekooper spune că First Bank se concentrează asupra clienților din toate segmentele și din întregul spectru economic. „Scopul nostru este să oferim servicii financiare clienților care sunt activi în economia românească.” El susține că au fost făcute „progrese extraordinare în implementarea strategiei și în finalizarea transformării First Bank.” „Am generat un profit net solid, cu o contribuție puternică din partea tuturor segmentelor noastre, respectiv gospodării, microîntreprinderi, IMM-uri și clienți corporativi de pe piața medie. Iar transformarea noastră într-o bancă de sine stătătoare, care oferă servicii bancare convenabile de zi cu zi clienților români, cu accent pe digital, dar cu o componentă umană, a progresat bine și putem spune că am finalizat transformarea. Desigur, transformarea și schimbarea nu sunt niciodată pe deplin finalizate, dar călătoria de transformare pe care am început-o acum trei ani s-a încheiat cu succes”.

First Bank în cifre

►Œ În 2021, First Bank a obținut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei.

► Veniturile operaționale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% față de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei.

Ž► Pe palierul finanțărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creștere cu 4% față de 2020, banca susținând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluție semnificativă pe toate segmentele de clienți“.

► Un ritm mai susținut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creștere de 16% față de anul 2020, influențată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale.

► Sursele atrase de bancă la clienți au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei.

‘► La sfârșitul anului 2021, activele totale ale First Bank depășeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei.

’► Raportul cost-venituri s-a îmbunătățit și a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienței operaționale sporite ca urmare a investițiilor în digitalizare și automatizare a proceselor, potrivit explicațiilor transmise de bancă.

“► În ultimii trei ani, First Bank a desfășurat procese ample de transformare, susținute de investiții în tehnologie, produse, procese și oameni de aproape 100 mil. lei.

Paardekooper amintește că First Bank este singura bancă din România care oferă un serviciu de video banking veritabil, unde clienții pot obține consiliere personală și personalizată, precum și încheierea de tranzacții, cum ar fi deschiderea de conturi, accesarea de împrumuturi și credite ipotecare. În plus, noul proces automatizat de creditare ipotecară de la A la Z de la First Bank permite clienților să obțină aprobarea financiară pentru o cerere de credit ipotecar într-o singură zi lucrătoare și trebuie să vină la bancă o singură dată, pentru semnarea finală a contractelor, dacă totul merge bine, explică șeful First Bank.

În 2021, First Bank a obținut un profit de 57,1 mil. lei după ce pentru anul 2020 raportase o pierdere de 70,7 mil. lei. Veniturile operaționale nete ale băncii au crescut anul trecut cu 7% față de 2020, atingând valoarea de 354 mil. lei, după cum a transmis banca. Pe palierul finanțărilor, First Bank a ajuns la un portofoliu de credite de 4,1 mld. lei, în creștere cu 4% față de aceeași perioadă a anului precedent, banca susținând că valoarea creditelor acordate a înregistrat „o evoluție semnificativă pe toate segmentele de clienți“. Un ritm mai susținut este remarcat în special în zona de creditare pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creștere de 16% față de anul 2020, influențată pozitiv de aderarea First Bank la programele de sprijin guvernamentale. First Bank s-a alăturat programului IMM Invest în al doilea an de dezvoltare, cu fonduri de 329,3 mil. lei alocate pentru 2021, în creștere cu 46,4% față de anul precedent. Sursele atrase de bancă la clienți au ajuns anul trecut la 5,2 mld. lei, nivel apropiat de volumul depozitelor din 2020, de aproape 5,5 mld. lei. La sfârșitul anului 2021, activele totale ale First Bank depășeau 6,9 mld. lei, în timp ce capitalul propriu a ajuns la aproape 800 mil. lei. Rata totală de adecvare a capitalului a ajuns la 23,14%, iar rata lichidității a fost cu mult peste 200%. Raportul cost-venituri s-a îmbunătățit și a atins 79% în 2021, comparativ cu 93% în 2020, datorită eficienței operaționale sporite ca urmare a investițiilor în digitalizare și automatizare a proceselor, potrivit explicațiilor transmise de bancă. Rentabilitatea operațională ridicată permite băncii să investească în proiecte și campanii cu valoare adăugată care vizează îmbunătățirea experienței clienților și creșterea portofoliului de credite, după cum a transmis banca. În ultimii trei ani, First Bank a desfășurat procese ample de transformare, susținute de investiții în tehnologie, produse, procese și oameni de aproape 100 mil. lei. Banca susține că are ca obiectiv oferirea de produse și servicii de top ce permit efectuarea de operațiuni bancare într-un mod simplu și eficient, garantând clienților o experiență de utilizare modernă și adaptată nevoilor lor.