Hasta la vista, baby! Isus te iubește!

1. În volumul autobiografic “All I need is love” actorul german Klaus Kinski (un ins cu o personalitate aparte și o forță numai a lui – Aguirre, conchistadorul nebun sau Fitzcarrlado, pasionatul de operă care târa un vapor în junglă și visa să construiască o sală de spectacol monumentală pe Amazon sunt două din marile sale roluri) povestește despre începuturile carierei sale: la un moment dat reinventa, în fața mulțimii adunate în Deuschlandhalle, Noul Testament; vorbind despre Isus. Isus era, în viziunea lui Kinski, un personaj acuzat de furt, blasfemie, injurierea autorităților, prieteșug cu târfe și borfași, un aventurier care și-a lăsat mai curând masacrată viața decât să putrezească de viu printre ceilalți.

Un oarecare se declară indignat de producția lui Kinski și urcă pe scenă pentru a opri blasfemia. “Ce știi tu despre un bărbat cum a fost Isus? Ce știi despre o curvă și ce știi despre un borfaș?”, vine replica actorului.Există deja în societatea românească o nevoie de șoc, de dezmorțire, chiar prin mijloace mai puțin ortodoxe și prin reinterpretarea miturilor, iar abordări de genul celei kinskiene despre Noul Testament mi se pare emblematică: în locul conformismului bigot, o interpretare personală, puternică, dar respectuoasă: “…decât să putrezească de viu printre ceilalți”.

În context, privesc cei șapte ani și încerc să-mi amintesc România de atunci și cea de acum și sunt tentat să spun că România de acum pierde. Cea de acum șapte ani era poate mai săracă, dar mai optimistă, mai deschisă, mai entuziastă. Astăzi pare că am ales conformismul, resemnarea și inerția, și trebuie șocuri din ce în ce mai mari pentru a trezi o sclipire de ceva. Cel mai trist mi se pare faptul că oamenii nu mai înțeleg metafore – și sunt sigur că mulți nu vor înțelege nici ce vreau eu să spun invocând un neamț într-o ureche și pe Isus într-un text anapoda despre societatea românească și o revistă de business.

2. “Wisconsin pare să fie în cea mai bună formă pe drumul spre victorie, conducând cu 51 – 10 la finalul celei de-a treia reprize. Șansele echipei au crescut atunci când Russell Wilson i-a pasat lui Jacob Pedersen…”. Așa începe o știre scrisă la numai 60 de secunde de la finalul celei de-a treia runde a meciului de fotbal american dintre Wisconsin și U.N.L.V. Pare o știre banală, dar nu este. Este scrisă de un computer.

Programul care poate să scrie știri este, conform New York Times, opera Narrative Science, un start-up american care se ocupă de dezvoltarea inteligenței artificiale și lucrează la asta de mai bine de un deceniu.
Softul folosește date, statistici sportive, rapoarte fianciare sau de vânzări și le transformă în articole. Investiția a fost de ordinul milioanelor de dolari (6 milioane au intrat în start-up numai anul acesta), iar rezultatele sunt, spun experții, impresionante. În actuala formă, munca celor de la Narrative Science ar putea înlocui oameni în anumite zone ale jurnalismului; compania are deja 20 de clienți, rețele de ziare aflate în căutarea de soluții ieftine pentru story-uri cu forme fixe, cum sunt evenimentele sportive locale sau rezultatele periodice ale companiilor. Pentru a genera “unghiuri” ale poveștilor, programul este pus să învețe concepte precum “efortul individual”, “spiritul de echipă” sau “clasament”. Apoi softul decide ce element este cel mai important pentru joc, iar acest element se transformă în lead-ul poveștii. Cei doi profesori de jurnalism care au conceput Narrative Science cred că amestecul dintre tehnicile de scris cu interpretarea datelor poate genera corelații neașteptate.

Optimiști, cei doi cred că vor contrazice o mai veche anticipație care spunea că o mașină ar putea câștiga un premiu Pulitzer în circa două decenii; ei spun că programul lor va fi în stare să ia un Pulitzer peste numai cinci ani. Nu pot decât să constat că nouă ne-a luat mai puțin timp să facem și să impunem pe piață o revistă bună, care se menține așa în ciuda condițiilor; că redactorii de aici au luat premii și au învățat mai repede și mai bine despre spirit de echipă și efort individul (și le mulțumesc). Îi spun competitorului meu electronic “Hasta la vista, baby! Isus te iubește!”.