Harta investițiilor străine în 2019: ce companii au pariat pe România și ce lipsește

Un sfert dintre județele României au în poziția de lider o companie din sectorul auto  – fabricarea de mașini sau de componente pentru industria auto – și toate sunt investiții străine. Harta proiectelor de tip ISD (investiție străină directă) arată cât de mult au cântărit în economia județelor cele mai recente proiecte mari din industria auto – Daimler cu peste 300 mil. euro la Sebeș, în compania Star Assembly – Ford cu motoarele turate la Craiova sau Pirelli cu mai multe proiecte de extindere la Slatina. De pe aceeași hartă lipsesc însă fabrici de mezeluri, de dulciuri, de conserve. Singurii reprezentanți ai industriei alimentare lideri într-un județ sunt producătorul din industria de morărit și panificație Vel Pitar, controlat de fondul de investiții Broadhurst și Fabrica de Lapte Brașov a grupului grec Olympus.

Județele Gorj, Mehedinți, Vaslui, Botoșani și Teleorman au un stoc al investițiilor străine directe de sub 100 de milioane de euro, bani „strânși” în 30 de ani de capitalism. La polul opus, zece județe la care se adaugă Bucureștiul și Ilfovul au atras cel puțin 1 mld. euro fiecare, cu un vârf de 46 mld. euro în București, dintr-un total de 82 mld. euro, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la BNR aferente anului 2019.

Ruptura dintre județele României este evidentă de două decenii încoace, însă în loc să se estompeze ea pare să se amplifice. În Gorj, de exemplu, BNR notează în 2019 un stoc total al ISD-urilor de numai 3 milioane de euro, la fel ca în 2018. Cel mai mare business din județ este reprezentat de Complexul Energetic Oltenia, un colos cu aproape 13.000 de angajați în 2019, dar cu pierderi de 863 mil. lei în același an la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. CE Oltenia, jucător strategic pe piața de energie, controlat de stat, trece acum printr-un proces de reorganizare gândit și structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania ar urma să devină viabilă prin eficientizarea operațiunilor și trecerea la resurse regenerabile și mai puțin poluante.

În Dolj, investiția realizată de constructorul auto Ford la Craiova a schimbat raportul de forțe din județ, iar prezența Ford și Dacia în județele Dolj și Argeș a atras și zeci de producători de componente auto în cele două zone sau în județele vecine. Ilfovul a câștigat și el în ultimii ani din mutarea sediilor unor companii din București odată cu explozia rezidențială care a cuprins și multe din zonele de lângă Capitală.

Investițiile străine se văd pe harta de business a României, la fel de bine cum se vede și lipsa lor. Se văd proiectele mari din industria auto – în 12 județe din țară compania lider după cifra de afaceri este un jucător din industria auto, firme cu capital străin. Nu se văd investiții comparabile în industria alimentară. Paradoxal, o țară care domină topurile europene ale producțiilor agricole de cereale, nu are nicio fabrică de alimente, fie ea cu capital străin sau local cu afaceri de 1 mld. lei cel puțin. Mai mult, între liderii județelor după cifra de afaceri din 2019 se află doar două companii din industria alimentară – Vel Pitar – business din industria de morărit și panificație deținut de fondul de investiții Broadhurst și care este cea mai mare companie din județul Vâlcea și Fabrica de Lapte Brașov (Covasna).

Dacă industria alimentară are doar două companii pe harta liderilor de business, agricultura – cultivarea cerealelor – are trei companii lider în județe, respectiv Agricost (Brăila), Agro-Chirnogi (Călărăși) și Plantagro (Vaslui). Lor li se adaugă însă și Bunge (Buzău) sau Expur (Ialomița), companii care au activități în industria alimentară, prin brandurile de uleiuri vegetale, dar care au și o puternică amprentă în agrobusiness.

Capitalul străin dă cel mai mare număr de lideri din județe, în doar 8 regiuni ale României compania lider este un business antreprenorial. Fiecare dintre lideri, capital românesc sau străin generează business în jurul lui, dezvoltă nuclee de companii mici, majoritatea antreprenoriale care cresc odată cu liderii județelor.

Polarizarea investițiilor, lipsa lor din unele zone ale României au creat în ultimii 30 de ani diferențe majore între județe vecine, diferențe care pot fi corectate doar prin proiecte noi.