Harghita: 24 din cele 27 hotărâri de CL privind înființarea Ținutului Secuiesc, anulate de instanță

Până în prezent, în Harghita au fost adoptate de către consiliile locale 27 de hotărâri prin care a fost aprobat memorandumul inițiat de Consiliul Național Secuiesc (CNS) privind înființarea regiunii administrative Ținutul Secuiesc cu statut autonom, toate fiind atacate de Prefectură în instanța de contencios administrativ, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Prefectul județului Harghita, Jean-Adrian Andrei, a declarat, joi, că din totalul hotărârilor consiliilor locale atacate în instanță, în cazul a 24 magistrații Tribunalului Harghita au admis acțiunea prefectului și au anulat actul administrativ, ulterior două dintre aceste decizii fiind atacate de unitățile administrativ-teritoriale Odorheiu Secuiesc și Gheorgheni cu recurs la Curtea de Apel Târgu Mureș, iar alte trei se află pe rol.

Potrivit motivării înaintată instanței de Prefectură, “prin solicitarea creării unei regiuni administrative numite Ținutul Secuiesc este încălcată Constituția României”, orice reorganizare administrativ-teritorială nefiind posibilă decât prin revizuirea legii fundamentale a țării.

Cât privește solicitarea recunoașterii limbii maghiare ca limbă oficială, juriștii Prefecturii au apreciat că este neconstituțională, din moment ce în articolul 13 din Constituție se precizează că în România, limba oficială este limba română.

Prefectul județului Harghita a spus că în ultima perioadă consiliile locale nu au mai adoptat hotărâri privind înființarea Ținutului Secuiesc autonom și a atenționat că va ataca în instanță orice demers care contravine legii fundamentale a statului.

“Este de menționat faptul că autoritățile deliberative, respectiv consiliile locale din județ, au înțeles că adoptarea unor astfel de acte administrative contravine legii și Constituției, motiv pentru care acestea nu au mai fost adoptate, în ultimul timp. Prefectul, ca garant al respectării legilor în județ, va lua poziție ori de câte ori vor exista demersuri care vin în contradicție cu legea și cu Constituția României”, a conchis prefectul Andrei.

În februarie 2014, CNS a cerut celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ținutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaționale.

Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului și Guvernului să respecte toate angajamentele internaționale ale României adoptate în domeniul protecției minoritățile naționale.

De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumite Ținutul Secuiesc, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.

De asemenea, în proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se solicita ca în unitățile teritorial-administrative în care ponderea unei minorități naționale depășește zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având același statut ca limba oficială a statului.