Haina nu-l face pe om, dar produce stres

Creșterea nivelului de trai, oferta variată și asaltul ofertelor, al promoțiilor de tot soiul au făcut ca șifonierele românilor să se umple până la refuz. Acum ne întrebăm nu numai ce să purtăm la un anumit eveniment – cu sau fără stresul de rigoare -, în viața de zi cu zi sau la birou, ci trebuie să găsim soluții pentru a depozita ținutele pe care le avem sau să ne debarasăm de cele care nu ne mai sunt pe plac. De-a valma (sau nu) într-un spațiu limitat trebuie să încapă ținute pentru office, petreceri tematice, mai glamour, pentru sport sau întâliniri cu prietenii, ori pur și simplu pentru că suntem atașați de anumite articole vestimentare. Dar dulapurile nu se pot expanda odată cu noile achiziții. Ce e de făcut, într-o lume care promovează consumul, pe toate canalele?

O antreprenoare a cărei poveste o puteți citi în paginile acestei ediții mizează pe construcția unui brand care țintește clientela nepreocupată fundamental de tendințe. „Nu ne propunem să reducem garderoba la câteva piese, ci să construim una în care fiecare haină își justifică locul. Croieli clasice, materiale naturale, confort și detalii bine gândite sunt mult mai importante pentru noi decât un print spectaculos sau un trend de moment”, povestește Anca-Maria Țurcanu, general manager al Elsima, producător român de îmbrăcăminte cu aproape trei decenii de experiență în dezvoltarea și producția pentru branduri premium internaționale, și cofondatoarea Emat, brațul de retail al afacerii. Strategia pe care o urmărește antreprenoarea, care a preluat de câțiva ani conducerea afacerii construite de părinții săi, este pe contrasensul mișcării fast-fashion, ce oferă produse multe, la prețuri mici.

Un disconfort real este pricinuit de umplerea spațiilor de depozitare, amplificat de curentele legate de sustenabilitate și circularitate. Nici aruncarea lucrurilor nu mai e la fel de simplă ca pe vremuri. Acum există tomberoane speciale, programe prin care brandurile încearcă să recupereze hainele ce pot primi o altă șansă, campanii de conștientizare a faptului că trebuie să reciclăm tot mai mult, să refolosim șamd.

Economia circulară începe adesea chiar în cercul apropiat, conform unui studiu realizat de ING Consumer Research și Ipsos în aprilie 2026, în șase țări europene, care analizează felul în care europenii cumpără, vând și percep produsele second-hand. Pentru 60% dintre români, prima opțiune atunci când nu mai poartă anumite haine este să le ofere prietenilor sau familiei. Astfel, produsele au o viață mai lungă. Europenii însă pun în medie mai mult preț pe hainele vechi și 44% dintre ei aleg să vândă hainele pe care nu le mai folosesc și apoi să le predea către puncte de colectare.

Același studiu arată că interesul pentru circularitate există deja. Aproape șase din zece români cred că programele prin care brandurile colectează și revând haine sunt o soluție bună pentru a reduce risipa. Tot aproape șase din zecce spun că și-ar dori ca mai multe companii să lanseze astfel de programe.

Aproape trei sferturi dintre români (74%) au cumpărat haine second-hand în ultimii trei ani, iar peste jumătate au ales și produse de mobilier, electronice sau electrocasnice la mâna a doua, mai arată cercetarea. Alegerea produselor second-hand este în primul rând o decizie luată din considerente financiare. 30% spun că aleg haine la mâna a doua pentru prețul mai accesibil, iar dorința de a cheltui mai puțin este un alt motiv important. Cu siguranță însă că apetitul pentru cumpărături este bine reprezentat de Rebecca Bloomwood, personajul principal din „Mă dau în vânt după cumpărături”, roman scris de Sophie Kinsella și ecranizat în 2009. Voi cât de des vă înnoiți garderoba?  

O chestiune de încredere

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin și ZF investighează care este opinia cititorilor în ce privește trăsăturile care generează încredere la locul de muncă.

Ioana Mihai-Andrei este redactor-șef, Business Magazin