Guvernului i-a luat trei ani ca să facă un PDF de 82 de pagini pentru dezvoltarea pieței de capital din România. Printre soluțiile inovatoare se număra workshopuri, conferințe și reclame

♦ Cu o reprezentare de 12% din PIB, Bursa de Valori București este sub alte piețe de capital, precum Bulgaria (23%), Grecia (29%), Ungaria (18%) ♦ Prin documentul aprobat miercuri de executiv, guvernul și ASF trasează direcțiile asumate pentru dezvoltarea pieței de capital pentru următorii trei ani ♦ Doar că proiectul, finanțat de Comisia Europeană, prezintă în mare parte generalități, fără a pune pe masă soluții concrete și practice.

Cu 12% din Produsul Intern Brut (PIB), Bursa de Valori București este în spatele altor piețe de capital din regiune în ceea ce privește ponderea capitalizării domestice în economie, precum Bulgaria (care are 23% din PIB), Grecia (29%), Ungaria (18%), Polonia (31%), ceea ce arată o subdimensionare și un grad de finanțare redus pentru companii prin mecanismele bursiere.

Acesta este și contextul pentru care din octombrie 2020 încoace, deci de doi ani și ju­mătate, guvernul, prin Mi­nisterul Finanțelor și Autoritatea de Supraveghere Financiară, au lu­crat în trei etape la un proiect de dezvoltare a bursei, publicat

într-un document de 82 de pagini, prin care sunt trasate direcțiile asu­mate și cine ar trebui să le imple­menteze. Consultanța a fost asi­gu­rată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Doar că în proiectul de dez­voltare a Bursei de Valori pentru următorii trei ani, finanțat de Comisia Euro­peană și  transpus pe 24 mai

într-un act normativ prin aproba­rea sa de către executiv, sunt pre­zen­tate în mare parte generalități, fără o acțiune clară și concisă, ci doar prezentări generale. Printre aces­tea se nu­mără creșterea lichi­dității, inclu­siv prin conștienti­zarea românilor cu privire la accesul la piața de capital printr-o campanie națio­nală, îmbunătă­țirea guver­nanței corporative, încurajarea listării com­paniilor, revizuirea cadrului de reglemen­tare, organi­zarea de conferințe și  workshop-uri. Nu putea să lipsească „susținerea di­gi­talizării și a inovației financiare“.

Ce zic cei din piață

„În clasica manieră autoh­tonă, strategia ce vizează dezvoltarea pieței de capital locale abundă în termeni și măsuri generale. Regăsim foarte multe dintre temele vehiculate în ultimii ani, la nivel de discursuri publice, fară a găsi, cu puțin excepții, măsuri concrete cu un impact semnificativ asupra ecosis­temului pieței de capital locale“, spune Alin Brendea, director de operațiuni al Prime Transaction.

În practică, în mijlocul unei astfel de strategii ar trebui să se situeze investitorii de retail, adaugă el.

„Piața bursieră este, că orice piață funcțională, a celor mulți. Nu poate exista o piață bursieră funcțională fară o pătură prosperă a investitorilor de retail, pentru că fară ei nu putem avea prețuri corecte ale instrumentelor financiare listate, nu putem finanța ideile de afaceri care ar apela la finanțare bursieră. Iar în zona acestora, strategia este foarte “timidă“ la nivel de măsuri propuse.

Sigur, o strategie rămâne un document cu un asumat caracter general și va rămâne de văzut dacă se va transforma, în termen scurt, în acțiuni punctuale cu măsuri clar definite“.

Marcel Murgoci, broker al Estinvest, unul dintre veteranii pieței de capital, spune că ar mai trebui discutat la nivel practic pentru că obiectivele strategiei sunt mărețe și este nevoie de instrumente pentru a fi atinse. “Important este să ne ținem de strategie. Consider că pe parcurs există șanse să fie îmbunătățită, în funcție de rezultatele obținute“.

Cine și ce trebuie să facă

Termenul limită de implementare a tuturor obiectivelor generale și specifice este 31 decembrie 2026, iar printre cei care trebuie să le aplice se numără ASF, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, BVB, Asociația Administratorilor de Fonduri, Asociația Brokerilor, APAPR și “companii de stat relevante“.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, spune că PIB-ul a crescut în 2022 cu 49 mld. euro față de 2021, iar această dinamică are nevoie de o piață de capital care să susțină pasul cu noile realități.

„Antreprenorii au nevoie de acces facil la finanțare, de reguli mai simple și, ca urmare a sprijinului acordat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, cea care a oferit guvernului asistență tehnică în elaborarea acestei strategii, vor fi implementate obiective precum îmbunătățirea condițiilor pentru listarea pe piața de capital, creșterea lichidității, promovarea, dezvoltarea și creșterea unei piețe active a IMM-urilor, promovarea economiilor în rândul investitorilor persoane fizice, susținerea digitalizării și a inovației financiare, dezvoltarea pieței locale de capital privat și stimularea investițiilor verzi“.

Strategia a fost conturată în jurul a nouă obiective generale, printre aceastea fiind, îmbunătățirea condițiilor pentru listarea pe piața de capital, creșterea lichidității pe piața secundară, susținerea dezvoltării și creșterii pieței IMM-urilor.

„Pe termen lung, dezvoltarea pieței locale de capital poate avea o contribuție amplă la creșterea bunăstării și a economiei în general, în special prin sporirea și diversificarea surselor de finanțare ca o alternativă la sectorul bancar. Existența unor astfel de surse aduce beneficii investițiilor și întreprinderilor, fiind un factor esențial pentru stabilitatea financiară și promovează incluziunea și accesul tuturor întreprinderilor, inclusiv a celor mici și mijlocii, la mai multe tipuri de finanțare, potrivite propriilor planuri de afaceri“.

Cine ar trebui să implementeze în următorii trei ani propunerile și ideile de dezvoltare a pieței de capital din România.